Cel mai mare fond suveran din lume a depăşit 1000 de miliarde de dolari

Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, a totalizat azi pentru prima dată 1000 de miliarde de dolari, pe măsură ce pieţele bursiere globale în plină expansiune şi euro în creştere au ridicat valoarea activelor sale, potrivit Business Insider. Oslo a devenit dependentă de fond pentru cheltuieli publice, iar valoarea record a fost atinsă la o zi după ce Erna Solberg a câştigat al doilea mandat ca premier. Noul guvern va supraveghea o revizuire planificată a fondului în vederea guvernării şi strategiei.

Înfiinţat în anul 1998 pentru a economisi venituri din petrol şi gaze pentru generaţiile viitoare, fondul are în prezent o valoare de circa 2,5 ori mai mare decât PIB anual al Norvegiei. Faţă de previziunile iniţiale, fondul va depăşi de 1,3 ori PIB în anii 2020.

O actualizare pe site-ul fondului a arătat valoarea de 7.851 trilioane de coroane norvegiene, ce corespunde cu 190.000 dolari pentru fiecare barbat, femeie şi copil din ţară sau 1000 miliarde de dolari potrivit datelor valutare Thomson Reuters Eikon.

În ciuda creşterii dimensiunii fondului, utilizarea acestuia pentru cheltuielile publice a generat clopote de alarmă. Guvernatorul băncii centrale a avertizat în februarie că sporirea poate face Norvegia să se bazeze prea mult pe o sursă incertă de venituri.

Danske Bank a afirmat într-o notă adresată clienţilor: "Există un proces în curs de modernizare a mandatului Norges Bank. Acest proces a fost iniţiat de guvernul Solberg I şi rezultatul (alegerilor) ar trebui să contribuie la grăbirea acestui proces".

Potrivit unei reguli recent revizuite, guvernele pot cheltui 3% pe an din valoarea fondului, în scădere de la 4%, corespunzând cu 235 miliarde de coroane faţă de mărimea actuală. Bugetul din 2017 a alocat 221 miliarde coroane pentru cheltuieli. Erik Bruce, analist şef la Nordea Markets, a afirmat: "Indiferent de guvernământul pe care îl obţinem, provocarea va fi aceea de a folosi mai puţini bani din petrol".

Primul aspect în curs de examinare este dacă conducerea fondului este separată de banca centrală. Al doilea este dacă fondul ar trebui să aibă posibilitatea de a investi în clase noi de active, inclusiv acţiuni necotate şi proiecte de infrastructură nelistate, pentru a-şi spori rata de rentabilitate, lucru susţinut de managerii existenţi ai fondului.

Directorul executiv Yngve Slyngstad a spus: "Poziţia explicită a băncii este că vom obţine o rentabilitate mai mare şi un risc mai scăzut prin investiţii în infrastructură".

Investiţiile în aeroporturi, drumuri, poduri, parcuri eoliene, au fost subiecte foarte dezbătute în ultimele luni. Ministrul de finanţe, Siv Jensen, din Partidul progresist populist, a refuzat de două ori să aducă propunerea în parlament, citând riscul politic.

Aproape două treimi din activele fondului au fost deţinute în acţiuni la sfârşitul celui de-al doilea trimestru, oferindu-i control peste 1,3% din toate acţiunile cotate global.

Populaţia Norvegiei de 5,3 milioane de persoane corespunde însă cu mai puţin de 0,1% din populaţia lumii. Până la ora 11:48 GMT, valoarea fondului a scăzut din nou cu puţin sub valoarea de miliarde de dolari, ajungând la 998 miliarde de dolari.