CELE TREI COMPANII CARE VOR INTRA îN FTSE "Preţuri mici, câştiguri mari"

Preţurile acţiunilor Banca Transilvania (TLV), BRD - Groupe Societe Generale (BRD) şi Romgaz (SNG), cei trei emitenţi de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ce vor intra în componenţa indicilor FTSE Russell, începând cu toamna anului viitor, sunt mici pentru câştigurile pe care le oferă în prezent aceste societăţi, sunt de părere analiştii contactaţi de Ziarul BURSA.

Este o opinie ce vine în condiţiile în care, cele trei companii ce au facilitat trecerea pieţei noastre de capital de la statutul de frontieră la cel de piaţă emergentă secundară, din septembrie 2020, au un nivel al indicatorului Price to Earnings Ratio (P/E) sub cel al companiilor asemănătoare din Europa Centrală şi de Est, conform datelor pe care ni le-a furnizat casa de brokeraj Tradeville, la finele săptămânii trecute (Vezi tabele).

Price to Earnings Ratio, unul dintre cei mai populari indicatori de analiză fundamentală, ilustrează raportul dintre preţul de piaţă al unei acţiuni şi câştigul pe acţiune obţinut de compania emitentă, iar datele prezentate de Tradeville iau în calcul câştigurile realizate de societăţi în perioada iunie 2018 - iunie 2019 şi cotaţia bursieră din data de 24 octombrie.

Anca Păltineanu, analist de investiţii în cadrul casei de brokeraj, ne-a semnalat că Banca Transilvania are un indicator Price to Earnings Ratio mult mai mic decât băncile listate din regiunea noastră, în special faţă de cele din Polonia (n.r. de pildă BGZ BNP Paribas, ING Bank Slaski sau mBank), TLV având un raport P/E pentru ultimele douăsprezece luni de 9,35, în timp ce mediana companiilor din Europa Centrală şi de Est este de 13,64.

"Comparativ cu băncile ce au o capitalizare bursieră similară ca mărime din restul Europei, Banca Transilvania se situează cam la acelaşi nivel, băncile din Vestul Europei înregistrând un P/E de 9,87 (n.r. valoare mediană). În cazul BRD, indicatorul PER este de doar 6,31, semnificativ mai mic atât faţă de cel al băncilor din regiune, cât şi al celor din restul Europei", ne-a spus analistul de la Tradeville.

Şi pentru Romgaz întâlnim o situaţie oarecum asemănătoare, în condiţiile în care, raportat la companiile din Europa ce derulează o activitate similară şi au o capitalizare bursieră situată relativ la acelaşi nivel, indicele PER de 9,47 este semnificativ mai mic decât mediana de 14,08, a punctat Anca Păltineanu.

În acest context, Dragoş Cabat, analist CFA, ne-a declarat: "Un raport al indicatorului P/E mai mic decât cel al societăţilor asemănătoare din alte ţări indică, în general, că preţurile actuale sunt mici pentru câştigurile pe care le oferă companiile. Dar, în cazul băncilor, mai relevant este indicatorul Price to Book Ratio (P/B), pentru că ia în calcul activele, iar activele pe care le au băncile din România sunt mai reduse faţă de cele ale băncilor cu care se face comparaţia, astfel încât multiplii sunt ceva mai mari".

"Probabil că, privite din punctul de vedere al acestui indicator, băncile de la noi sunt uşor supraevaluate".

Price to Book Value reprezintă raportul dintre cotaţia din piaţă a acţiunii şi valoarea contabilă a titlului, sau capitalizarea societăţii raportată la activele nete, iar tabloul prezentat de Tradeville ilustrează, pentru cele trei companii de la BVB, valori mai ridicate decât cele din regiunea noastră sau din Europa. Practic, cu un raport P/B de 1,31, BRD - Groupe Societe Generale se apropie mai mult de valoarea mediană din regiunea Europei Centrale şi de Est, de 1,25, în timp ce faţă de băncile din Europa, atât TLV cât şi BRD înregistrează un P/B mai mult decât dublu (n.r. faţă de mediană)", a subliniat Anca Păltineanu, care a adăugat: "Romgaz înregistrază un P/B de 1,91, nivel mai ridicat decât valoarea mediană pentru companii similare".

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că, din punctul de vedere al investitorilor, atât Price to Earnings Ratio cât şi Price to Book Value sunt importanţi şi, mai mult decât atât, ambii indicatori transmit mesajul că sistemul bancar din ţara noastră func­ţionează sub potenţial, existând posibilitatea de creştere, de îmbunătăţire a performanţei.

Analistul de detaliat: "Din punctul meu de vedere, faptul că raportul Price to Book Value este mai mare (n.r. decât cel al companiilor din Europa) arată că băncile de la noi au rezerve care nu sunt folosite. Raportul dintre credite şi depozite este de circa 70%, deci băncile au rezerve suficiente de capital pentru a creşte creditarea în cazul în care apare cerere suplimentară în piaţă".

Aurelian Dochia a adăugat: "Iar Price to Earnings Ratio, care ia în calcul câştigurile, arată, iarăşi, că există spaţiu de creştere în raport cu băncile din zonă. Că preţurile acţiunilor sunt mici, în raport cu rentabilitatea companiilor. La fel şi în cazul Romgaz".

Analistul economic a punctat că, probabil, situaţia prezentă va atrage anumiţi investitori spre achiziţii de acţiuni ale celor trei companii de la BVB, ţinând cont de faptul că piaţa noastră de capital urmează să fie promovată în categoria celor emergente.

"În mod normal, odată ce capitaluri suplimentare vor fi investite în emitenţi listaţi la bursa noastră, ar trebui să aibă loc o creştere a preţurilor. Până acum, foarte mulţi investitori instituţionali nu aveau voie să investească în pieţe de frontieră, fie din cauza reglementărilor din ţara de origine, fie a reglementărilor interne ale fondului", a spus Aurelian Dochia.

Totuşi, cel puţin pe termen mediu, se pare că sumele care vor fi direcţionate de fondurile de investiţii către acţiuni listate la bursa noastră nu sunt prea mari, în condiţiile în care piaţa noastră de capital va avea ponderi reduse în indicii FTSE Russell.

O estimare în acest sens a venit de la Chris Woods, Managing Director Governance, Risk & Policy FTSE Russell, care a precizat recent pentru Ziarul BURSA că investiţiile fondurilor administrate pasiv în acţiunile listate la BVB care vor fi incluse în indicii agenţiei de evaluare se vor situa între 100 şi 200 de milioane de dolari.

Însă, oficialul FTSE Russell a subliniat că este vorba despre o subestimare pentru că sunt şi fonduri cu administrare activă care vor include ţara noastră în universul lor investiţional, precum şi alte fonduri care au indicii agenţiei londeze de rating drept benchmark, dar care nu raportează acest lucru.

Şi totuşi, nu totul pare să fie în favoa­rea investitorilor. Creşterea cotaţiilor ca urmare a intrărilor de capital suplimentar în acţunile de la Bursa de Valori Bucureşti este posibil să ducă la reducerea randamentelor dividendelor pe care le plătesc companiile.

Randamentul mediu al dividendelor ce au fost propuse şi ulterior acordate de companiile din BET s-a ridicat la peste 8%, având în vedere preţurile din prima parte a lunii aprilie, probabil printre cele mai mari din lume, în condiţiile în care, conform unui studiu din 2016 al băncii de investiţii Berenberg, principalele companii de la BVB plăteau, la acel moment, dividende cu o rentabilitate medie de 7,9%, cea mai mare în plan mondial.

BET, reperul bursei bucureştene, prezintă un nivel al indicatorului Price Earnings Ratio de 8,3, conform datelor furnizate ieri de Bloomberg, sub cel al indicelui paneuropean STOXX 50, ce are un PER de 18,85 sau a indicilor unor pieţe importante din regiune precum WIG 20 din Polonia, cu un PER de 12,6 şi PX al bursei din Praga, cu un multiplu de piaţă de 11,65.