CFA ROMÂNIA: "Interzicerea investiţiilor fondurilor de pensii în private equity nu este o soluţie"

Interzicerea investiţiilor fondurilor de pensii în fonduri de private equity nu este o soluţie pentru protejarea pensiei private, supun analiştii CFA într-un comunicat al Asociaţiei, în care se adaugă că Proiectul de Ordonanţă de urgenţă care propune eliminarea uneia din cele două surse de venituri pentru administratorii de fonduri de pensii aduce presiuni suplimentare în ceea ce priveşte activitatea de administrare.

Conform comunicatului, CFA România consideră că o consultare temeinică a profesioniştilor din domeniile în care deţin expertiză relevantă este benefică atât instituţiilor şi organizaţiilor, dar mai ales consumatorilor de produse financiare. De asemenea, Asociaţia vine cu nişte propuneri cu privire la Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private.

Redăm, mai jos, comunicatul CFA România:

"Având în vedere Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor actve normative în domeniul pensiilor private, prin care se modifică coordonate importante în ceea ce priveşte funcţionarea fondurilor de pensii private, aflat în dezbatere publică până de curând, Asociaţia CFA România a realizat o serie de propuneri. Aceste propuneri vizează un viitor sustenabil pentru toţi pensionarii actuali şi viitori din România.

• Diversificarea investiţiilor portofoliilor fondurilor de pensii private

"Un principiu de bază în vederea reducerii şi gestionării riscului aferent portofoliului fondurilor de pensii este cel al diverisificarii. Astfel, fondurile de pensii pot fi protejate de evoluţii nefavorabile ale preţului unor active din portofoliu, aşa cum se întâmplă în prezent în ceea ce priveşte valoarea titlurilor de stat deţinute.

Adrian Codirlaşu, CFA - Vicepreşedinte, Asociaţia CFA România, declară: «Spre exemplificare, în prezent în portofoliul fondurilor de pensii, peste 60% din deţineri sunt în titluri de stat emise de Guvernul Român. Datorită concentrării pe un singur activ şi un singur emitent, valoarea fondurilor este afectată în mod negativ de evoluţia inflaţiei. Această majorare a inflaţiei a condus la creşterea ratelor de dobândă şi implicit la pierderea de valoarea a deţinerilor în obligaţiuni ale fondurilor de pensii. În lipsa diversificării, fondurile de pensii nu vor putea să obţină un randament superior inflaţiei într-un orizont mediu, ceea ce va fi în defavoarea participanţilor. De asemenea, în direcţia diversificării portofoliilor fondurilor de pensii private Pilon II sunt şi jaloanele asumate de România prin PNRR».

În aceeaşi idee, interzicerea investiţiilor fondurilor de pensii în fonduri private de capital (Private Equity) nu este o soluţie.  Lichiditatea redusă a investiţiilor în Private Equity poate fi atenuată prin alinierea reglementărilor locale cu cadrul general European, conform Directivei 2011/61/EU (AIFMD) şi aderarea industriei la un set de standarde impus de Invest Europe, cea mai mare asociaţie de Private Equity din lume.

La nivel european, fondurile de pensii sunt cel mai important investor în fondurile de Private Equity (cca. o treime din capital vine de la fondurile de pensii). Aproape toate fondurile de pensii din Europa au deja un program de investiţii în Private Equity sau sunt în curs de implementare.

• Sustenabilitatea sistemului de pensii private pe termen lung

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă care propune eliminarea uneia din cele două surse de venituri pentru administratorii de fonduri de pensii, respectiv a comisionului aplicat pe contribuţiile plătite atât la Pilonul II cât şi la Pilonul III de pensii, concomitent cu noi cerinţe de modificări procedurale privind organizarea şi activitatea administratorilor aduce presiuni suplimentare în ceea ce priveşte activitatea de administrare a acestor fonduri de pensii.

Nivelul comisioanelor de administrare ale fondurilor de pensii locale sunt printre cele mai mici din Europa, în condiţiile în care pentru majoritatea schemelor de pensii comsioanele de administrare se situează între 0,3% şi 1,5% pe an aplicate la activele aflate în administrare. Asta în condiţiile în care, în România, spre deosebire de alte ţări, tot administratorul suportă şi o serie de comisioane aferente activităţii de tranzacţionare a fondului, element neîntâlnit în practica internaţională.

Există, în opinia noastră, o contradicţie puternică între nivelul de complexitate din ce în ce mai ridicat al administrării unor portofolii de active diversificate, într-un mediu economic volatil, şi necesitatea de a asigura resurse corespunzătoare în activitatea de administrare.

Alexandra Smedoiu, CFA - Preşedinte, Asociaţia CFA România, declară: «Asociaţia CFA România consideră că sustenabilitatea sistemului de pensii trebuie să fie cea mai importantă temă a României în următorii 20-30 de ani. Fără diversificarea portofoliului şi fără alocarea resurselor necesare, nu vom putea spera să degrevăm sistemul public de plata unui număr tot mai mare de pensii şi nu vom putea asigura pensia decentă. Fondurile de pensii constituie investiţii pe termen lung şi foarte lung, care ar putea susţine dezvoltarea pieţei de capital locale, dar şi proiecte de infrastructură şi afaceri româneşti».

Propunerea organizaţiei este de a compara nivelul de comisionare cu bunele practici din Europa, în paralel cu majorarea contribuţiilor la fondurile private de pensii Pilon II, având ca principal obiectiv buna funcţionare a sistemului.

Totodată, propunem alinierea la practicile internaţionale de raportare a comisioanelor de tranzacţionare la nivel de fond, pentru a arăta o imagine fidelă şi pe baze comparabile a randamentelor fondurilor de pensii.

• Adecvarea sancţiunilor aplicate la activitatea desfăşurată şi evitarea conflictului de interese în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor de Autoritatea de Supraveghere Financiară

Un principiu al dreptului european este cel al proporţionalităţii. Propunerea noastră se referă la corelarea cuantumului amenzilor cu faptele constatate, raportat şi la limitele acoperite de asigurările de răspundere profesională si veniturile salariale, pentru persoană fizică sancţionată. În forma actuală, proiectul de ordonanţă nu respectă principiul proporţionalităţii. De asemenea, considerăm că amenzile aplicate trebuie să constituie venit la bugetul de stat, pentru a înlătura orice percepţie de conflict de interese".