Prima zi de toamnă a adus intrarea în vigoare a dispoziţiilor legale privind majorarea cu 14% a valorii punctului de pensie şi cu 20% a alocaţiilor pentru copii.
Conform datelor Casei Naţionale de Pensii Publice, aproximativ 5 milioane de persoane vârstnice primesc lunar, în medie, 1340 lei cu titlu de pensie. Prin ordonanţa de rectificare bugetară din 14 august, punctul de pensie creşte cu 177 de lei, de la 1265 la 1442 de lei, iar pensia minimă garantată creşte şi ea cu 96 de lei, de la 704 la 800 de lei.
Majorarea de 14% care a intrat ieri în vigoare înseamnă creşterea cheltuielilor publice cu aproape 8,5 miliarde de lei.
În privinţa majorării cu 20% a alocaţiilor copiilor, de ea vor beneficia 3,6 milioane de minori, fapt care înseamnă o nouă creştere a cheltuielilor publice cu peste 4 miliarde lei. Copiii cu vârsta de până la 2 ani primesc 369 de lei, ceea ce înseamnă un plus de 58 de lei, în timp ce copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani vor primi 185 de lei, adică 29 de lei în plus faţă de cât au primit până la 1 septembrie.
Practic, în urma majorării pensiilor şi alocaţiilor, Guvernul a mărit cheltuielile bugetare cu aproape 13 miliarde lei, sumă egală cu valoarea investiţiilor publice făcute de către stat în primele şapte luni ale acestui an.
Amintim că valoarea punctului de pensie ar fi trebuit să crească cu 40% de la 1 septembrie şi alocaţiile copiilor ar fi trebuit dublate, conform legilor adoptate de către Parlament şi promulgate de preşedintele Klaus Iohannis. Din cauza crizei economice generată de pandemia Covid-19, veniturile la bugetul de stat au scăzut considerabil, fapt care a dus la imposibilitatea implementării majorărilor stabilite prin legile respective, iar Guvernul a decis etapizarea creşterilor. Conform lui Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, veniturile bugetare au scăzut cu 31 miliarde lei faţă de estimările făcute la întocmirea bugetului de stat.
În cazul majorării pensiilor, analiştii economici susţin că o creştere de 40% era imposibilă chiar şi în condiţiile în care economia nu ar fi fost afectată de pandemia Covid-19.
Referitor la alocaţiile copiilor, Cabinetul Orban a decis dublarea acestora în etape, cu câte 20%, la fiecare şase luni, astfel încât până la finalul anului 2022, alocaţiile să ajungă la nivelul de 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani pentru copiii cu handicap şi
300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani.
Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a stabilit această etapizare a fost respinsă definitiv de Parlament, astfel încât Executivul ar trebui să găsească resursele financiare necesare pentru dublarea de îndată a alocaţiilor. Cu toate acestea, Guvernul a atacat la Curtea Constituţională actul normativ de respingere adoptat de Parlament, dar, din practica anterioară a CCR şansele ca legea respectivă să fie declarată neconstituţională sunt minime.
O respingere de către Curtea Constituţională a sesizării întocmită de Guvern ar duce la un nou efort bugetar de aproximativ încă 16 miliarde lei, fapt care se va repercuta şi asupra deficitului bugetar care va depăşi, în aceste condiţii, 9% din Produsul Intern Brut.