English
Se ştie bine, capitalismul nu cunoaşte graniţe, iar sursele de profit atrag investitorii ca ursul la miere. Exploatarea gazului de şist american este cel mai bun exemplu. Dovada că au învăţat lecţia, firmele chineze se situează în fruntea clasamentului investitorilor. Majoritatea investiţiilor realizate în exploatarea gazului de şist pe teritoriul Statelor Unite aparţin desigur companiilor americane. După cum anunţa Agenţia americană de informaţii energetice (EIA) (http://www.eia.gov/), o cincime din investiţiile totale realizate din 2008 până astăzi în acest domeniu aparţin însă firmelor străine. U.S. Energy Information Administration's Annual Energy Outlook 2013 estimează că producţia de gaz de şist american va creşte de la 2,7 trilioane de metri cubi în 2011 la 4,7 trilioane de metri cubi în 2040. Această expansiune a exploatării gazului de şist american atrage şi alte companii decât cele chinezeşti, cum ar fi cele franceze care nu pot investi pentru moment în ţara lor de origine. De exemplu, societatea petrolieră Total. În total companiile franceze au investit în ultimii cinci ani 4,55 miliarde de dolari în exploatările de gaz de şist americane, ceea ce plasează Franţa pe locul trei în clasamentul investitorilor străini.
China care este pe primul loc, a investit aproape 5,5 miliarde de dolari în proiecte comune ale companiilor sale petroliere (în special CNOOC şi Sinopec) cu cele americane, cum ar fi Cheesapeake - o investiţie substanţială, care reprezintă mai mult de un miliard de dolari pe an.
Japonia este o altă ţară care a investit masiv în aceste exploatări. Explicaţia ar fi că arhipelagul nipon nu are decât foarte puţine rezerve de gaz de şist pe teritoriul său şi este extrem de dependent de importurile de hidrocarburi, mai ales de când a intervenit catastrofa de la Fukushima care a obligat autorităţile japoneze să oprească toate reactoarele nucleare ale ţării.
După cum precizează EIA, investiţiile totale (americane şi straine) în explorarea şi exploatarea gazului de şist american totalizează 133,7 miliarde de dolari, majoritatea (80%) fiind alocate de companiile americane. Statele Unite consideră că aceste investiţii îi vor permite să devina exportator de petrol şi de gaz în jurul anului 2035. Ceea ce, consideră experţii, schimbă radical geopolitica energiilor fosile la nivel mondial. Strategia americană modifică, de asemenea, sectorul nuclear al ţării. Mai multe proiecte de centrale nucleare au fost deja abandonate de când au fost lansate puternic exploatările de gaz de şist, iar unele din centralele nucleare existente au fost închise, deoarece nu mai erau rentabile.
Succesul economic al exploatării gazului de şist american provoacă fricţiuni în executivul de la Paris. Audiat săptămâna trecută de comisia pentru afacerile economice ale parlamentului francez, Arnaud Montebourg, ministrul redresării industriale şi un adept al lansării exploatărilor de gaz de şist în Franta, a revenit asupra acestei chestiuni. El a evocat ideea < constituirii unei companii publice şi naţionale care să exploateze gazul de şist. Dar nu înainte de a se regla problema poluării, care provoacă un adevărat scandal în America >. Ministrul francez este convins că < în scurt timp, se va găsi o tehnologie ecologică pentru exploatarea gazului de şist >. Philippe Martin, noul ministru al ecologiei care a înlocuit-o cum se ştie cu mult zgomot pe Delphine Batho, a ripostat scurt şi imediat într-o depeşă AFP (Agence France Presse). < Problema exploatării ecologice a gazului de şist în Franţa nu se pune >, a spus responsabilul francez evocând < bilanţul carbon negativ al gazului de şist şi necesitatea de a reduce dependenţa Franţei de hidrocarburi >.
Care dintre cei doi miniştri francezi va câştiga bătălia?
Wait and see...
• Notă:
Redactor şef al jurnalului web de noutăţi tehnologice şi industriale Fabrication Mécanique (http:// fabricationmecanique.wordpress.com), Mirel Scherer este absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti. Ziarist din 1981 în presa tehnică din Franţa, el a fost redactor şef adjunct al revistei Industrie et Technologies şi "grand Reporter" la importantul săptămânal economic şi industrial L'Usine Nouvelle. Specialist în informatica industrială, automatisme industriale şi echipamente de producţie, el a fost distins de mai multe ori cu Trofeul celui mai bun jurnalist, acordat de Clubul presei informatice din Franţa.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Ar fi dragut...
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 15.07.2013, 12:18)
... sa mai gresiti si in defavoarea viitorului luminos al gazelor de sist, d-le Scherer, macar asa, din cand in cand.
Vreti sa fiti bun sa precizati la ce pagina din raportul EIA scrie ca in 2011 SUA au produs cam doua mii sapte sute de miliarde de metri cubi de gaz de sist?
Mie mi se pare ca ati facut o marunta eroare si productia respectiva a fost, de fapt, de vreo 11-12 ori mai mica...
Daca estimarile EIA privind uriasele rezerve romanesti sunt la fel de precise, m-am lamurit...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de mirel scherer în data de 17.07.2013, 11:26)
Va multumesc pentru observatie, a fost o eroare de transformare a unitatilor de masura.
Productia de gaz de sist americana ramane insa importanta si in crestere.
Nu imi permit sa comentez nivelul rezervelor romanesti avand in vedere ca exploatarea lor este interzisa de lege.
1.2. Asa sa fie? (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 17.07.2013, 12:33)
Multumesc si eu pentru raspuns. Cat o sa mai creasca productia americana de gaze de sist, ramane de vazut.
La nivel de pura speculatie, DACA nu apar niste schimbari semnificative ale tehnologiei de extractie, parerea mea e ca perioada de crestere nu va mai dura mai mult de 2-3 ani. Pe masura inmultirii explozive a numarului de sonde - deopotriva nou forate si quasi-abandonate - opozitia fata de aceasta tehnologie va creste, efectele distructive asupra mediului se vor multiplica, gunoiul nu va mai putea fi ascuns sub pres la infinit si, nu in ultimul rand, pretul va creste. Toate concurand la inteparea si dezumflarea bulei.
Lasandu-i insa pe americani deoparte, eu nu stiu sa existe vreo lege care sa interzica exploatarea gazelor de sist in Romania. Tocmai de-aia ma infurie seninatatea cu care mint mai marii nostri cum ca explorarea nu implica automat si exploatare. Legea nu face distinctie intre gazele de sist si gazele extrase din configuratii geologice.
V-as fi recunoscator (si vb foarte serios) sa-mi spuneti daca stiti sigur ca o astfel de lege exista - si care e, fireste.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de mirel scherer în data de 17.07.2013, 14:00)
Nu pot sa nu fiu de acord cu consideratiile dvs, de bun simt evident. Constatam insa ca numarul tarilor care prevad sa exploateze gazul de sist este mai mare decat al celor care au decis sa nu il exploateze. Cine are dreptate ? Timpul ne va da raspunsul.
Nu am informatii precise despre aceasta lege, dar am presupus acest lucru avand in vedere declaratiile responsabililor romani de inalt nivel ca exploatarea gazului de sist este interzisa in Romania... In Franta presedintele Hollande a declarat in interviul sau din 14 iulie ca "explorarea gazului de sist nu este de actualitate".
1.4. OK. (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 17.07.2013, 22:02)
Va spun ce stiu eu atunci despre partea legala in Romania.
1) Legea in cauza, Legea petrolului, NU face distinctie intre gazul conventional si cele provenite din alte surse. Pe undeva e normal, pentru ca gazul in sine e acelasi; disputata este de fapt tehnologia de extractie.
2) Primele cuvinte ale celor trei acorduri petroliere pentru perimetrele dobrogene (cel pt. Barlad NU a fost desecretizat, probabil din cauza ca e excesiv de favorabil pt. Romania si Chevron n-o fi vrut sa se faca de rusine...) afirma raspicat ca e vb de acorduri "pentru explorare-dezvoltare-exploatar e". Scurt si cuprinzator.
Acordurile sunt publice si de aceea gasesc absolut uluitor tupeul autoritatilor, care se incapataneaza sa minta in continuare fara rusine. Mi se pare ca suntem deja in plin teatru al absurdului.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de mirel scherer în data de 18.07.2013, 18:24)
Va multumesc pentru aceste precizari care imi permit sa imi fac o idee despre situatia din Romania. Care, cum subliniati, este greu de inteles, intre ceea ce se spune si ceea ce se face...