Europenii trebuie "să iasă cu fruntea sus" din dezamăgirea provocată de Brexit (ieşirea Marii Britanii din UE) şi să profite de această ocazie pentru a aborda dosarele pe care se temeau că ar fi urmat să le blocheze veto-ul Marii Britanii, dar mai ales să-şi amelioreze procesul de comunicare, a estimat duminică directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, transmite AFP. "Pentru economie este fundamental ca europenii să decidă să iasă din Brexit cu fruntea sus", a spus ea în timpul unui forum economic desfăşurat la Aix-en-Provence, în sudul Franţei.
"Acum că englezii sunt, între ghilimele, ieşiţi (...), cel puţin pot fi abordate o serie de lucruri despre care i-am auzit pe comisarii europeni spunând unul după altul că sunt greu de pus în practică din cauza britanicilor", a continuat, ironic, şefa FMI. "Probabil că există lucruri care ar trebui făcute pentru că britanicii nu se vor mai aşeza la masă", a adăugat Christine Lagarde.
În opinia ei, blocul comunitar trebuie în primul rând să-şi amelioreze comunicarea, "să se ocupe de realitatea economică, dar în mod imperativ şi de percepţii". "Dacă există un decalaj masiv între percepţiile popoarelor şi realitatea a ceea ce se întâmplă, atunci avem o problemă reală de comunicare", a explicat şefa FMI.
"Atunci când, de exemplu, Banca Europeană de Investiţii realizează investiţii substanţiale fără să spună mare lucru, fără să se ştie, fără să existe o măsură de eficienţă economică în Europa, este ceva dramatic, pentru că va fi acuzată de exces de reglementare, de birocraţie şi Bruxelles-ul va fi considerat vinovat", a adăugat şefa FMI.
Pe de altă parte, Christine Lagarde şi-a exprimat regretul că eforturile depuse în timpul campaniei premergătoare referendumului din 23 iunie pentru explicarea consecinţelor negative ale Brexitului "au fost complet zadarnice", ea criticând actorii de pe pieţele financiare şi experţii care au crezut că rezultatul referendumului britanic va fi favorabil rămânerii în UE, ceea ce în final nu s-a întâmplat.
Discursului lui Lagarde a avut loc după ce, sâmbătă, mii de manifestanţi s-au adunat în centrul Londrei la un marş de protest împotriva Brexit. Majoritatea protestatarilor erau tineri, iar mulţi erau îmbrăcaţi în steaguri UE în timp ce alţii fluturau bannere pe care erau scrise sloganuri precum "Eu sunt cu UE" sau "Wrexit".
"Ce vrem să facem? Să rămânem în UE", scandau ei.
"Am fost cu adevărat şocat în dimineaţa de după vot", a spus Nathaniel Samson, în vârstă de 25 de ani. "Mă simt profund nesigur cu privire la viitorul meu", a adăugat el, potrivit Mediafax. "Sunt în acest marş pentru a-mi exprima nemulţumirea. Accept rezultatul, dar vrem să arătăm că nu îl vom accepta în linişte", a mai subliniat acesta.
Şaizeci la sută dintre londonezi au votat în favoarea rămânerii ţării în UE la referendumul de joia trecută, tinerii alegând la scară largă ca aceasta să rămână în Blocul comunitar, însă 52 la sută dintre britanici au votat ca statul să iasă din Uniunea Europeană.
"Putem preveni ieşirea Marii Britanii din UE refuzând să acceptăm referendumul ca un ultim cuvânt şi să ne luăm degetul de pe butonul de autodistrugere", a spus Kieran MacDermott, organizatorul marşului.
Parlamentul ar trebui să aibă ultimul cuvânt dacă Marea Britanie ar trebuie să plece, a declarat el pentru BBC.
Potrivit unui sondaj Ipsos Mori pentru BBC, 16% dintre britanici au votat la referendum crezând că Marea Britanie va rămâne în UE şi 22% fără să ştie dacă ţara va ieşi din familia europeană. În plus, 48% dintre britanici cred că alegerile legislative ar trebui să aibă loc înainte de deschiderea negocierilor pentru ieşirea ţării din UE.
Ministrul de interne, Theresa May, şi cel al justiţiei, Michael Gove, ambii implicaţi în cursa pentru succesiunea lui David Cameron la conducerea guvenului de la Londra, au anunţat că nu vor declanşa procedura Brexitului până la sfârşitul anului 2016, sau până în 2017, provocând vineri indignarea preşedintelui francez Francois Hollande, potrivit Agerpres.
Decizia Brexitului "a fost luată şi nu poate fi amânată sau anulată", a declarat el, după ce liderii europeni au cerut activarea cât mai rapid posibil a articolului 50 pentru a se pune capăt incertitudinii create după votul din Marea Britanie.