Christopher Dembik, Saxo Bank: "Adevăratul deadline pentru Grecia este 20 iulie"

Nu vom vedea curând un acord final cu Grecia, consideră analistul Saxo Bank Christopher Dembik, potrivit căruia, deşi situaţia continuă să se deterioreze, nu vom asista la un default, în următoarele săptămâni. "Nimeni nu pare să-şi asume riscuri. BCE a dovedit deja asta, când a ridicat plafonul ELA (Emergency Liquidity Assistance - Asistenţă de Urgenţă cu Lichidităţi) pentru băncile greceşti la sfârşitul lunii martie. O soluţie politică se va găsi, dar va mai trece ceva timp", apreciază analistul. Acesta preciezează că adevăratul deadline pentru Grecia este 20 iulie, când ţara va trebui să-şi plătească datoria de 3,5 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană: "Între timp, Grecia pare capabilă să achite alte datorii. Statul elen are o «rezervă» de 87 de miliare de euro, sub forma unor active financiare reprezentate de participaţii în companii şi bănci greceşti. Cel mai recent raport datează din septembrie 2014, deci valoarea acestor asseturi a scăzut dramatic, dar, totuşi, vor permite Greciei să plătească Fondul Monetar Internaţional în săptămânile următoare".

Saxo Bank apreciază că, pe termen scurt, cel mai probabil scenariu este un aranjament pe un pachet de împrumuturi mici, garantat prin promisiuni sociale din partea guvernului grec, pentru a câştiga timp.

"Acest acord ar putea cuprinde o extensie a maturităţii datoriei până la 50 de ani şi impunerea controlului pe capital, pentru a evita falimentarea băncilor", precizează Christopher Dembik, care detaliază: "În martie, retragerile din băncile elene au continuat, atingând 2,5 miliarde de euro, ceea ce e mai puţin decât totalul retragerilor din februarie. În total, aproape 22,3 miliarde de euro au fost retraşi din băncile greceşti de la începutul acestui an. E o sumă semnificativă, dar reprezintă doar a şaptea parte din totalul depozitelor bancare elene raportate în ianuarie 2015.

Un acord intermediar nu va fi suficient pentru a opri criza, pentru că datoria Greciei este nesustenabilă. Extensia perioadei de rambursare până la 50 de ani e cel mai adesea menţionată de creditori ca fiind o posibilă soluţie, dar nu va reduce suma datoriei totale şi nici nu va oferi guvernului flexibilitatea de care ar avea nevoie pentru creştere economică. În această situaţie, Grecia pare aproape condamnată la eşec şi la un deceniu de austeritate".

Analistul apreciază că Statul elen are nevoie de un catharsis intern pentru a o lua de la capăt: "Toată lumea ştie că singura ieşire din această situaţie este restructurarea datoriei, dar acesta e un subiect sensibil din punct de vedere politic, deocamdată. Discuţiile pe această temă ar putea începe abia peste un an, doi, după importantele alegeri din Spania (2015), Franţa şi Germania (2017). Într-o lume perfectă, reducerea datoriei ar trebui să fie de 50% sau 60%, dar niciun stat membru UE nu e pregătit să accepte o asemenea pierdere. O reducere cu 30% a datoriei este mai rezonabilă şi s-ar putea dovedi o soluţie convenabilă şi pentru Grecia, şi pentru creditorii ei".

În acest caz, reacţia pieţei este impredictibilă, mai spune analistul: "Un efect de recul pe termen scurt este foarte posibil, iar default-ul din Grecia ar putea produce creşteri de dobânzi în alte state îndatorate din sudul Europei, cum ar fi Italia. Multe firme de hedge funding vor vedea în acest eveniment o ocazie de a face profit foarte uşor. Cu toate acestea, impactul negativ va fi destul de limitat, pentru că sectorul privat e aproape lipsit de expunere pe Grecia, iar UE are multe instrumente de control al panicii: emisiunea monetară a BCE, programul OMT (Outright Monetary Transactions), Mecansimul European de Stabilitate şi uniunea bancară".

Grecia a finalizat marţi plata ratei de 750 de milioane de euro către Fondul Monetar Internaţional, plata fiind efectuată dintr-un cont de urgenţă deţinut de statul elen la FMI.