Economia Ciprului a scăzut cu 1,4% în trimestrul al doilea din 2013, faţă de primele trei luni ale anului, evoluţie care extinde recesiunea statului insular ce a obţinut un pachet internaţional de salvare în luna martie, din cauza problemelor financiare.
Totodată, conform datelor preliminare ale biroului de statistică de la Nicosia, PIB-ul Ciprului a scăzut cu 5,4% în primul trimestru din 2013, în ritm anual, după un declin de 4,8% în trimestrul întâi. Amintim că, în perioada ianuarie - martie 2013, economia cipriotă a consemnat un declin de 1,7% comparativ cu ultimele trei luni din 2012.
Datele oficiale mai arată că, în trimestrul al doilea, în toate sectoarele economice din Cipru - de la construcţii până la turism - evoluţia a fost una negativă.
Creditorii internaţionali ai Ciprului aşteaptă ca economia statului insular, care valorează 17 miliarde euro, să scadă cu 8,7% în 2013, iar în 2014 să urmeze un declin de 3,9%. Aceştia prevăd revenirea Ciprului pe creştere abia în 2015: +1,1%.
Săptămâna aceasta, guvernatorul băncii centrale de la Nicosia, Panicos Demetriades, declara că autorităţile Ciprului ar fi putut evita măsurile dure impuse de planul de salvare internaţional obţinut în martie 2013, dacă cereau ajutor mai devreme. Oficialul băncii centrale a criticat bancherii ciprioţi pentru acumularea unui volum mare de obligaţiuni de stat greceşti, a căror restructurare aprobată de UE la sfârşitul anului 2011 s-a dovedit profund dăunătoare pentru statul insular.
În opinia lui Demetriades, care a preluat conducerea băncii centrale a Ciprului în mai 2012, ţara putea apela la un sprijin extern imediat după restructurarea datoriei Greciei, în 2011, iar atunci ar fi obţinut termeni mai buni.
Statul cipriot a obţinut un sprijin de 10 miliarde euro anul acesta, de la creditorii internaţionali, fiind obligat în schimb să lichideze o bancă majoră ("Laiki Bank") şi să impună pierderi deponenţilor care aveau conturi de peste 100.000 de euro la cele două bănci majore din ţară: "Bank of Cyprus" şi "Laiki".