Solidaritatea europeană este soluţia marilor probleme ale continentului şi ale Uniunii principale, şi, totodată, factorul principal care stă la baza evoluţiei în toate domeniile, consideră susţinătorii programului #homeparliaments.
Aceştia au subliniat importanţa digitalicării şi a dezvoltării tehnologice, care oferă acces la forme tot mai performante de comunicare la distanţă, astfel ca cetăţenii europeni să poată comunica mult mai uşor şi să fie tot mai apropiaţi, fapt ce va duce la omogenizarea mentalităţii europene şi va deschide calea căre un stat unit al Europei.
Programul #homeparliaments este conceput ca un model al solidarităţii europene, menit să faciliteze comunicarea între cetăţeni şi să accelereze soluţionarea problemelor de pe teritoriul european. Acesta urmăreşte implicarea activă a cetăţenilor europeni în gestionarea situaţiilor de natură socială şi influenţarea deciziilor politice, la nivel european, prin "înţelepciunea mulţimii". Cu toate acestea, mişcarea #homeparliaments nu este afiliată politic şi nu susţine niciun partid, ea fiind dedicată doar cetăţenilor.
Anul acesta Ziua Europei (n.r. 9 mai) a fost celebrată în carantină, iar conferinţa "Citizens Take Over Europe" s-a desfăşurat în mediul online, constrânsă de măsurile împotriva Covid-19. Susţinătorii #HomeParliaments au subliniat: "dacă se poate organiza în mediul digital o astfel de conferinţă, se va putea realiza si formarea unui «parlament» online al cetăţenilor europeni, prin programul #HomeParliament".
Silvia Gutzler, fondatoare a programului #homeparliaments a spus: "Pe termen mediu, mişcarea #homeparliaments îşi doreşte extinderea către mai multe ţări europene, nu doar în Germania. Ne dorim ca tot mai mulţi oameni să ni se alăture. Cu toate acestea, dezbaterile online sunt doar un mijloc pe care îl putem folosi. Scopul principal este apropierea fizică a oamenilor, organizarea de întâlniri cu activiştii pro-europeni din toate ţările. Cu toate acestea, din cauza pandemiei suntem nevoiţi să căutăm metode noi de a ne întâlni şi a dezbate subiectele importante pentru Europa. Pandemia Covid-19, fiind o adevărată provocare, ne-a inspirat să încercăm formarea unui Parlament Digital. În acest mod, cetăţenii din toate statele europene ni se vor putea alătura şi vom putea dezbate subiecte de interes European".
În plus, domnia sa a adăugat că mişcarea #homeparliaments doreşte implicarea cetăţenilor europeni în deciziile politice.
"Putem participa în dezbateri politice într-un mediu plăcut, familial, şi putem să aprofundăm subiecte de politică europeană. Cu toate că nu suntem calificaţi pentru a lua decizii, putem să ne facem auziţi şi să profităm de ideile colectate din rândul cetăţenilor. Prin această mişcare, nimeni nu se va simţi singur. Mişcarea noastră nu are un scop strict politic şi nu urmărim acest scop, ci urmărim influenţarea deciziilor conform cerinţelor cetăţenilor europeni. În dezbaterile noastre alegem subiecte sociale de interes european, pentru ca oricine să îşi poată spune părerea", a completat Silvia Gutzler.
Digitalizarea este în continuă dezvoltare, consideră Dominik Kirchdorfer, Digitalisation Adviser, Austrian Savings Banks Group, precizând: "Dacă acum 100 de ani i-am fi spus unui om că în 100 de ani oamenii vor lucra într-un birou şi vor face bani stând pe un scaun, uitându-se la o sticlă pe care apar imagini şi lumini, controlată de o tastatură mecanică ce trimite semnale electronice, ne-ar fi considerat nebuni. Acest lucru ne arată că în 100 de ani de acum încolo, locurile de muncă vor fi ceva ce acum nici nu ne putem imagina. Tocmai de aceea, va trebui să ne concentrăm asupra digitalizării în toate domeniile şi să progresăm în acest sector".
Totodată, schimbările climatice au fost un alt subiect care s-a aflat pe ordinea de zi a conferinţei.
Stanislas Demeestere, avocat în dreptul mediului la Schuttelaar & Partners, a avertizat că schimbările climatice devin o problemă serioasă a populaţiei europene.
Specialistul a afirmat: "În ultimii ani am avut incendii de pădure pe timp de vară, inundaţii primavara şi toamna şi alte fenomene anormale pe parcursul acestei perioade de timp. Problema este că oamenii se concentrează pe cazurile izolate şi nu observă problema în ansamblu. Oamenii nu fac legătura între poluare şi fenomenele naturale extreme. Din numeroasele rapoarte despre climă, prea puţine vorbesc despre impactul schimbărilor climatice asupra economiei şi a societăţii.
Trebuie să ne axăm pe problemele pe termen lung, nu pe cele pe termen scurt. Nu trebuie să repetăm greşeala făcută până acum, de a studia cazurile izolate de anomalii climatice, ci să încercăm să facem legăturile între aceste fenomene. Va trebui să ne pregătim să ne confruntăm cu fenomene climatice severe precum schimbări meteorologice mari, foamete, calamităţi şi alte evenimente extreme".