CITR: Pandemia de Covid 19 - una dintre cauzele intrării Damen Mangalia în insolvenţă

Procedura de insolvenţă a Şantierului Naval Damen Mangalia (DSMa) a fost cauzată, printre altele, şi de pandemia Covid 19, care a dus la anularea unor contracte pe care societatea urma să le execute, a afirmat ieri Florin Constantin, Senior Partner CITR (compania care a fost numită administrator judiciar al şantierului), în cadrul unei conferinţe de presă pe care reprezentanţii firmei respective au susţinut-o la Constanţa.

Citat de Ziua de Constanţa, Florin Constantin a afirmat: "Din analiză, reiese că ambii acţionari au avut scopul de a menţine compania în viaţă. Nu pot spune că în momentul de faţă cauzele identificate sunt menţionate în raportul cauzelor care au dus la insolvenţă; vorbim de Covid, care este destul de îndepărtat ca timp, dar a avut un impact major. Societatea se pregătea să construiască nave de croazieră şi contractele au căzut pentru că turismul a căzut".

Sursa citată mai arată că reprezentantul CITR a menţionat că administratorul judiciar a încheiat două contracte de reparaţii nave cu companii externe, pentru a asigura continuitatea desfăşurării companiei.

Reprezentantul angajaţilor de la DSMa îi contrazice însă pe cei de la CITR. Florin Gobeajă, preşedintele Sindicatului Liber Navalistul, a declarat, pentru ziarul BURSA: "Aşteptam ca reprezentanţii CITR să ne dea vestea cea mare, că vor semna un contract mare prin care, începând din 2025, activitatea să se redreseze la Damen Mangalia. Din păcate, informaţiile comunicate de cei de la CITR nu reprezintă o noutate pentru salariaţi. Asta înseamnă că activitatea nu se va relua prea curând. Despre demersuri privind obţinerea finanţării şi despre scrisori de garanţie, tot auzim de anul trecut, cu mult înainte de intrarea companiei în insolvenţă. De câte ori am fost la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, ni s-a tot repetat că se fac astfel de demersuri, dar nu s-a concretizat nimic. Contractele despre care vorbesc cei de la CITR se referă la reparaţiile pentru două nave, iar lucrările implică maximum 100 de salariaţi. Lucrările de reparaţii durează în medie două-trei săptămâni. În acest timp, peste 1300 de angajaţi nu prestează nimic. (...) În ceea ce priveşte Covid-19, şantierul şi-a revenit după pandemie. Nu putem să invocăm Covidul la nesfârşit drept una dintre cauzele insolvenţei, pentru că ar urma să mai spunem că de vină e şi războiul din Ucraina, cel din Israel, praful saharian etc. Hai să fim serioşi! Covid nu a fost doar la Mangalia, pentru că celelalte şantiere navale au avut profit în perioada pandemiei. Cât timp Damen Galaţi a avut profit în pandemie - iar la Galaţi au fost înregistrate mai multe cazuri de Covid decât la Mangalia - nu putem să spunem că de vină e pandemia pentru insolvenţa Damen Mangalia. Acesta este un pretext, cum un pretext este şi motivarea privind schimbarea legislaţiei legată de guvernarea corporativă la întreprinderile cu capital de stat. Damen spune că nu mai deţine managementul la Mangalia, dar directoratul actual e numit de compania respectivă, ce are în continuare 49% din acţiuni şi nu a plecat nicăieri. Zic în presă că au plecat, dar de fapt nu au plecat. Dacă plecau, îşi vindeau acţiunile".

• CITR susţine că DSMa poate deveni o companie profitabilă

Potrivit unui comunicat de presă remis ieri Redacţiei de compania CITR, reprezentanţii acesteia arată că, de la preluarea mandatului, principala preocupare a fost să sprijine DSMa în atragerea de noi clienţi şi de capital de lucru astfel încât să îşi poată continua activitatea curentă. De asemenea, CITR a identificat activele care nu au legătură cu activitatea curentă a companiei şi a demarat valorificarea acestora prin licitaţie publică, cu scopul de a sprijini compania în asigurarea de fonduri operaţionale, inclusiv pentru plata salariilor. Printre activele pentru care se vor organiza licitaţii în perioada următoare se numără cămine şi case neutilizate, autobuze nefuncţionale şi terenuri agricole, toate din afara şantierului.

Potrivit sursei citate, Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, a declarat: "În acest sens compania a contractat deja lucrări de reparaţii pentru două nave şi, în acelaşi timp, ne aflăm în discuţii cu potenţiali clienţi pentru contractarea unor proiecte mai mari care să asigure necesarul de cash pentru cel puţin următorii ani. În acelaşi timp, compania se concentrează pe eficientizarea activităţii operaţionale".

Cu sprijinul CITR, DSMa a reuşit să semneze contracte pentru reparaţia a două noi nave, un tanc petrolier şi un transportor de produse chimice şi petrol. Lucrările de reparaţie pentru fiecare dintre acestea vor dura aproximativ o lună de zile şi vor începe la finalul lunii septembrie.

Reprezentanţii administratorului judiciar susţin că principala provocare specifică activităţii companiei este legată de accesarea resurselor financiare necesare continuării activităţii şi susţinerii unor contracte de magnitudinea corespunzătoare şantierului naval.

Florin Constantin, Senior Partner CITR a spus: "Pe termen lung, compania are în vedere posibilitatea de contractare a unor noi proiecte pentru construcţii de structuri offshore în condiţiile în care în vara anului 2025 este posibil să fie lansate noi proiecte în acest sens. În acelaşi timp, avem în vedere şi creşterea productivităţii şi a profitabilităţii activităţii curente prin implementarea unor măsuri de eficientizare a costurilor. Nu în ultimul rând, atragerea de parteneri strategici care ar putea aduce capital şi expertiză de afaceri este una dintre oportunităţile pe care le avem în vedere".

• Obiectiv de interes strategic naţional?

Situaţia de la Damen Mangalia pare cel puţin bizară, în condiţiile în care guvernul Tudose a calificat şantierul drept obiectiv de interes strategic naţional, potrivit afirmaţiilor lui Laurenţiu Gobeajă, preşedintele Sindicatului Liber Navalistul. DMSa nu repară în acest moment nici măcar navele deţinute de Forţele Navale ale României, neavând niciun contract de mentenanţă încheiat cu Ministerul Apărării Naţionale pentru respectivele vase militare.

Laurenţiu Gobeajă ne-a declarat: "Societatea asta nu a avut profit niciodată. În cei şase ani de când a venit Damen, şantierul naval a înregistrat pierderi. De ce a înregistrat pierderi reiese dintr-un raport ANAF în care se afirmă că peste 55 milioane euro sunt sume nejustificate ca pierderi, sume pe care dacă societatea le-ar fi deţinut, nu se mai ajungea aici. Consider că şi pe vremea în care şantierul era deţinut de Daewoo, şi pe vremea lui Damen, pierderile provin din externalizarea profitului în ţările de origine ale companiilor respective. La Mangalia nu merge treaba spre deosebire de Damen Galaţi pentru că statul deţine 51% din acţiuni, adică acum deţine 51% din pierderi. La şantierul din Galaţi acţionar este Damen şi are tot interesul să aibă profit. (...) Statul s-a ambiţionat să fie acţionar majoritar la Damen Mangalia şi are 51% din pierderi, pentru că societatea nu a avut profit niciodată. Statul nu vrea să cedeze 2% din acţiunile deţinute, iar când a auzit că vrem să facem şi noi o bărcuţă (n.red. - corvetele marine) premierul Tudose a văzut şantierul ca obiectiv strategic de interes naţional. Care o fi acel interes nu ştiu că noi nici măcar nu modernizăm navele din flota militară a României, nu facem nimic. Păi, dacă suntem obiectiv strategic de interes naţional, trebuia să vină la reparat navele militare: fregata Ferdinand, fregata Mărăşeşti, fregata Regina Maria, remorcherul Grozavul. Sunt multe nave care ar putea fi reparate, dar nici asta nu se întâmplă".

Citeşte Ciolacu îngroapă corvetele lui Dăncilă: Forţele Navale rămân fără vasele de luptă

Menţionăm că, în prezent, în industria construcţiilor navale din Europa funcţionează aproximativ 200 de şantiere navale mari. Damen Mangalia este cel mai mare şantier naval din România, cu o suprafaţă de peste 1.000.000 metri pătraţi, care deţine chei cu o lungime de peste 1,5 kilometri, 3 docuri uscate de peste 300 metri fiecare, un atelier de 28.000 metri pătraţi pentru montaj panouri cu linii semi-automatizate, un atelier de asamblare secţiuni curbe de peste 30.000 metri pătraţi, 18 macarale şi încă 11 ateliere. Conform evidenţelor contabile, activele totale ale DSMa sunt de 1,26 miliarde lei, din care active imobilizate 260 milioane lei şi active circulante în valoare de 1 miliard lei. Datoriile şaniterului se ridică la 1 miliard lei.

DSMa are 1.453 angajaţi, dintre care 761 activi şi 692 în şomaj tehnic declanşat anterior procedurii de insolvenţă care a fost deschisă la 19 iunie 2024.