CJ Ilfov contribuie cu până la 90% la investiţiile în infrastructura educaţională

Reporter: Care sunt proiectele educaţionale pe care Consiliul Judeţean Ilfov le desfăşoară în prezent?

Marian Petrache: În acest moment continuă proiectul început odată cu preluarea mandatului. Îmi doresc ca în fiecare unitate administrativ-teritorială să existe cel puţin o grădiniţă cu program prelungit, dorinţa mea finală fiind ca toţi copiii de vârstă preşcolară să aibă posibilitatea să stea în grădiniţe cu program prelungit.

Sunt convins că statul într-o colectivitate educată cât mai mult timp face bine copiilor noştri. Acest lucru îi va ajuta atât din punct de vedere educativ, cât şi social şi al siguranţei. Părinţii trebuie să meargă la muncă, iar copiii nu pot să stea nesupravegheaţi.

Reporter: Există personal calificat în acest sens?

Marian Petrache: Noi trebuie să ne îngrijim să avem personalul calificat pentru această meserie. Putem prelua şi modele - am fost puternic impresionat într-o vizită făcută în Danemarca, în 2000. Acolo am văzut grădiniţele cu program prelungit, unde unul din scopurile principale era identificarea aptitudinilor fiecărui copil, pentru care se întocmea o fişă. Acolo, educatorii îşi notau observaţiile făcute pe marginea activităţii elevului şi făceau recomandări părinţilor legate de viitoarea carieră a copilului. Aveau săli de traforaj, de pictură, de sport, unde puteau să identifice darul cu care fiecare copil era înzestrat de la natură.

Reporter: Credeţi că un astfel de sistem ar putea fi implementat şi la noi?

Marian Petrache: Fiecare dintre noi putem să facem unele lucruri mai bine decât le facem pe celelalte. Tot ce faci cu plăcere faci mai bine. Deci, cred că putem să creăm aceste condiţii pentru copii. Cred că şi la ţară şi la oraş condiţiile pe care le creăm noi în grădiniţe pot fi mult mai bune decât cele create într-un mediu restrâns cum este familia. Cred că orice copil îşi doreşte să trăiască într-o colectivitate.

Avem capacitatea să realizăm acest lucru în tot judeţul. Ilfov nu este un judeţ în care primăriile să aibă bugete foarte mici. Este adevărat că nevoile sunt mai mari decât în alte zone, dar primăriile au potenţial, iar eu vin în sprijinul lor. Consiliul Judeţean Ilfov merge cu aport de până la 90% din investiţiile primăriilor. Acolo unde primăriile au solicitat fonduri pentru investiţii, noi am contribuit la finanţare.

Reporter: Ce proiecte aveţi pentru infrastructura din învăţământul liceal?

Marian Petrache: Trebuie să recunoaştem că, în ultimii ani, Ilfovul a obţinut rezultate foarte slabe la examenul de bacalaureat. Puţină lume ştie însă că mulţi copii buni din Ilfov pleacă la liceele din Bucureşti, iar, din păcate, în Ilfov rămân cei care au mai puţină aplecare pentru învăţătură. Am sentimentul că şi cadrele didactice sunt în aceeaşi situaţie - sunt tentate să lucreze în Bucureşti.

După examenul de bacalaureat, am avut o discuţie cu inspectorul general şcolar şi sunt câteva aspecte care mă determină să încep o discuţie la nivelul ministerului de resort şi la nivelul Inspectoratului General Şcolar ca să realizăm, zic eu, un lucru pozitiv - să dezvoltăm şcoli profesionale. În zona Bucureşti-Ilfov şomajul este sub 1%. Deja resimţim o lipsă acută de muncitori calificaţi. Mă bazez pe discuţiile avute cu firmele private şi s-ar putea ca soluţia pentru noi să fie înfiinţarea acestor şcoli profesionale, într-o strânsă legătură cu mediul de afaceri din Ilfov. Consiliul Judeţean să fie un mediator între şcoală şi mediul de afaceri. Să nu uităm că în această zonă Bucureşti-Ilfov se produce mai mult de 25% din PIB-ul ţării.

Reporter: În ce domenii sunt necesare astfet de şcoli de meserii?

Marian Petrache: Ar trebui să ne uităm pe statistici şi să vedem care sunt domeniile ce necesită şcoli profesionale şi din acest punct să pornim. Trebuie să vedem ce spun firmele din diverse domenii economice. Toată lumea vorbeşte despre dispariţia meseriaşilor. CJ Ilfov este dispus să contribuie la calificarea forţei de muncă, prin susţinerea înfiinţării unor şcoli calificate. Cred că merită să facem acest lucru. Competiţia în piaţa muncii va duce inclusiv la creşterea salariilor.

Judeţul Ilfov a fost introdus în regiune cu Bucureştiul. UE finanţează pe coeziune (pentru cei care nu au resurse) şi pe competitivitate. Ilfov a ieşit din zona de coeziune, fiind lângă Bucureşti şi firmele vor fi tentate să plece în alte localităţi, vecine cu Ilfov, pentru că primesc bani mai uşor. De aceea ne dorim şcoli profesionale, pentru că trebuie să atragem cu ceva mediul de afaceri. Noi asigurăm întreţinerea, ministerul plăteşte profesorii şi ţinem legătura cu oamenii de afaceri, pentru a-i păstra în zona noastră.

Reporter: Se pune din ce în ce mai mult accent pe educaţia financiară şi pe introducerea acesteia în şcoli. Ce părere aveţi?

Marian Petrache: În educaţie, constat că la fiecare schimbare de ministru avem o altă programă şcolară. Sistemul nu şi-a găsit, aşadar, nici traiectoria, nici ritmul. Cred că trebuie să fie făcute mai multe analize, pentru a concluziona ce vrem să facem cu ţara noastră. Proiectul de ţară şi România educată, despre care se vorbeşte în ultima vreme, ar trebui să îşi dea mâna! Trăim într-o lume a economiei globalizate şi trebuie să ne pregătim ca să supravieţuim în aceste condiţii.

De asemenea, intenţionăm să realizăm un campus universitar în Ilfov, pe 40-50 de hectare. Consider că ar fi un lucru foarte bun, care aduce dezvoltare şi pe orizontală, iar Ilfovul are nevoie de o astfel de dezvoltare. Suntem în discuţii destul de avansate, sper să avem o informaţie clară în câteva luni. Un campus universitar înseamnă şi cercetare, care înseamnă cel mai important lucru în acest moment.

De asemenea, aşteptăm să ni se cedeze o unitate militară unde să facem un parc ştiinţific. Ne vom adresa prim-ministrului în acest sens.

Reporter: Ce alte proiecte importante vizaţi?

Marian Petrache: Cel mai important aspect în această regiune este abordarea planului de mobilitate urbană durabilă, pentru că astăzi nu ne putem mişca în Bucureşti. Planul de mobilitate durabilă este realizat pentru o perioadă de 15-20 de ani, iar soluţia aleasă ţine cont foarte mult de posibilităţile de finanţare, fiind identificate şi sursele de finanţare.

De asemenea, noi, ca ţară, trebuie să punem accent pe cercetare. Avem Laserul de la Măgurele, care înseamnă cercetare pură. Dacă noi nu fructificăm cercetarea pură şi nu o transformăm în cercetare aplicată, atunci degeaba l-am făcut, or noi exact către acest lucru ne îndreptăm - să pierdem acest avantaj competitiv în raport cu celelalte ţări.

Reporter: Mulţumim!