English
România are argintul pe podiumul european al importatorilor şi exportatorilor de grâu (date statistice fără varietatea "grâu dur") în sezonul 2022 - 2023, importând 0,89 milioane de tone şi exportând 3,96 milioane de tone. Influenţa conflictului din Ucraina este puternică în dinamica schimburilor comerciale agricole. Importurile totale de grâu au fost de 3,4 ori mai mari în UE faţă de sezonul 2021-2022.
La porumb, România a fost pe primul loc în rândul exportatorilor, cu 1,64 milioane de tone, dar a şi importat 1,34 milioane de tone. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, datele vin, însă, după un an slab, cu o producţie de 8,2 milioane de tone, nivel care înseamnă doar 55% faţă de volumul din 2021.
"Într-o regiune zguduită de transformări, importanţa României ca centru de producţie şi nod logistic e în creştere. Tendinţa este ilustrată şi de studierea posibilităţii, de către operatorul bursei agricole principale din Europa, de a oferi pentru contractele futures pe grâne opţiunea de livrare fizică din România", precizează Claudiu Cazacu.
Preţurile pentru cereale şi uleiuri vegetale s-au ajustat faţă de vârful atins în primăvara anului trecut. Impulsul agresiv, care a dublat preţul grâului în mai 2022 faţă de 2021, a lăsat locul unor scăderi treptate, susţinute de producţia globală amplă. Un sezon bun în Australia şi preţurile înalte care au stimulat producţia, alături de acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, au permis re-echilibrarea pieţei în ansamblul ei.
Multe alte regiuni, însă, au cunoscut perturbări. Fenomenul climatic La Niña a afectat producţia în SUA, Canada şi Europa. SUA au ajuns chiar să importe grâu, seceta făcând transportul pe cale ferată mai scump decât grâul mai ieftin, transportat marin, dinspre Europa, pentru Coasta de Est. Cantităţile sunt în prezent limitate, dar este posibil ca tendinţa să continue.
Pentru agricultorii din Australia, condiţiile din anii anteriori au permis constituirea de rezerve financiare, care vor prinde bine în sezonul următor, marcat de preţuri mai reduse şi costuri încă ridicate, erodând profitabilitatea.
Pentru România, fermierii au de înfruntat condiţii mai puţin favorabile, după ce competiţia grânelor mai ieftine din Ucraina le-a redus profitabilitatea atunci când preţurile internaţionale erau totuşi mai ridicate decât în prezent. Influenţa transporturilor din Ucraina, parţial resimţită la nivel local, a generat nemulţumirea agricultorilor locali. Acordul european de plată a unor compensaţii a oferit o soluţie de calmare temporară.
Producţia globală de cereale se anunţă în creştere.
Sezonul 2023-2024 se arată mai optimist, cu precipitaţii care au diminuat efectele secetei. Producţia ar urma să fie mai ridicată şi la nivel global, cu 1,5 milioane de tone, ajungând la 789,8 milioane de tone, potrivit USDA (Ministerul Agriculturii din SUA). Argentina - revenindu-şi după secetă, Canada, cu o producţie aproape de un nivel record, împreună cu China, Europa şi India, unde producţia se estimează favorabilă, vor acoperi scăderile aşteptate în Australia, Rusia, Ucraina şi Kazakhstan. Australia se repliază spre un nivel mai aproape de "normalitate", după trei recorduri consecutive ale producţiei.
Consumul este estimat la 791,7 milioane de tone, cu 3 milioane de tone mai puţin decât în sezonul anterior, în urma unei cereri mai reduse pentru furaje. Stocurile finale ar urma să fie mai scăzute, iar comerţul, la 209,7 milioane de tone, cu 5,5 milioane de tone mai jos faţă de sezonul precedent. Rusia, UE şi Canada vor fi în topul exportatorilor, dacă nu apar surprize majore.
În privinţa Ucrainei, volumele sunt incerte, depinzând de abilitatea de a exporta pe mare. Acordul BSGI (Black Sea Grain Initiative) este în aşteptare, iar Rusia a anunţat că dacă nu îi sunt acceptate cererile pentru a exporta cereale şi îngrăşăminte nu va prelungi acordul dincolo de 17 iulie.
La porumb, recolta din SUA este văzută de USDA la 402 milioane de tone, un salt de peste 10% faţă de sezonul precedent. La nivel global, se aşteaptă, de asemenea, niveluri record de producţie, ajungând la 1,5 miliarde de tone şi consum - 1,5 miliarde de tone, dar şi stocuri finale mai ridicate. Producţia ar urma să crească în SUA, Argentina, Europa şi China, în timp ce în Ucraina şi Brazilia ar încetini.
Tendinţa de scădere a preţurilor a lovit în veniturile fermierilor.
În SUA, grâul a coborât cu 21,7% de la începutul anului până marţi dimineaţă (30 mai), şi porumbul cu 10,2%. În Europa, în aceeaşi perioadă, grâul cu scadenţa în septembrie a coborât cu 22%, iar porumbul cu livrare în august, cu 26,5%.
Tendinţa ajută la dezinflaţie, deşi nu suficient de repede, în anumite cazuri.
Între altele, preţurile mari la alimente au jucat un rol în alegerile din Spania, diminuând sprijinul electoral pentru premierul Sanchez, care a decis, în mod surprinzător, să convoace alegeri anticipate.
Contextul actual implică preţuri semnificativ mai mici faţă de anul trecut, dar nu departe de nivelul de dinaintea izbucnirii conflictului din Ucraina. Se aşteaptă, însă, producţii mai mari. Profitabilitatea fermierilor va depinde de modul în care vor optimiza cheltuielile, din moment ce costul carburanţilor, îngrăşămintelor, în proces de normalizare, au fost în medie peste anii anteriori, iar costul forţei de muncă este în creştere accentuată.
În România, producţia de grâu de anul acesta e văzută la 10 milioane de tone, cu peste 10% faţă de anul anterior. Specialiştii se aşteaptă ca producţia de porumb să crească cu 50% faţă de nivelul foarte coborât, de 7,5 milioane de tone, al anului trecut.
Tendinţa descendentă a preţurilor grâului şi porumbului s-ar putea opri, în estimarea XTB România fiind posibilă o redresare uşoară în perioada următoare. Pentru producătorii agricoli este o veste bună, dar nu neapărat un motiv de a deschide şampania, costurile totale fiind, încă, ridicate. Pentru consumatori, înseamnă atingerea unui nivel de echilibru, dar şi semnalul că alte motoare ar trebui să preia procesul de dezinflaţie.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
