Proaspătul scandal al caselor naţionalizate declanşat de preşedintele Traian Băsescu prin retrimiterea în Parlament a modificărilor şi completările la legea 10/2001, ridică mari semne de întrebare asupra modului în care se votează în Parlament.
Parlamentarii au trimis preşedinţiei spre promulgare o propunere legislativă, care stabileşte ca proprietarii iniţiali ai imobilelor naţionalizate să fie despăgubiţi în bani şi nu în natură prin restituirea caselor, imobilele rămânând în proprietatea celor care le-au cumpărat de la stat.
Şeful statului, Traian Băsescu, a declarat, vineri, că legea este neconstituţională şi că serveşte intereselor unei clienteli politice.
Şeful statului nu a precizat care clientelă politică va fi fost favorizată de legea respectivă, căci,la votul final asupra legii, pe 24 iunie, PSD, PD-L, PC şi, într-o mai mică măsură, PNL, au votat proiectul iniţiat de conservatori şi criticat acum de preşedintele Băsescu. Deci puterea şi opoziţia au votat la grămadă, proiectul. Şi atunci? Care o fi clientela politică favorizată? Parlamentarii nu par să fie sensibilizaţi de criticile preşedintelui, nefiind decişi să aducă modificări substanţiale legii trimise spre promulgare.
Potrivit Constituţiei, preşedintele Traian Băsescu are dreptul o singură dată să ceară reexaminarea legii. De altfel, vicepreşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat, deja, că parlamentarii vor vota la fel. Numai că şi PNL i-a dat în mod surprinzător dreptate preşedintelui, susţinând că legea este proastă, după nici o lună de la votarea ei de către 16 liberali din 33 câţi au fost prezenţi la votul final. Fără voturile PD-L şi ale PNL s-ar putea ca legea să nu mai treacă fără anumite modificări. Oricum negocierile vor fi destul de stânse.
Unii jurişti opinează că preşedintele Traian Băsescu a urmărit doar să dea peste cap planurile rivalilor politici şi să obţină şi cu această ocazie capital electoral şi vizibilitate pe seama unei iniţiative a Parlamentului.
""Legea reprezintă în realitate o nouă naţionalizare pentru că ea anulează implicit calitatea de proprietar a celor care au fost abuziv deposedaţi de bunurile lor după instaurarea regimului comunist", este de părere Traian Băsescu, susţinător al retrocedării imobilelor naţionalizate către proprietarii iniţiali. Şeful statului a reiterat că legea este neconstituţională pentru că restricţionează retrocedarea terenurilor care au fost confiscate odată cu imobilele şi care se află acum în proprietatea statului. Totodată, preşedintele a apreciat că legea este o ocazie de obţinere de venituri necuvenite. În fond, de pe urma tărăgănelii dintre Cotroceni şi Parlament cei care au de suferit sunt tot cetăţenii. Conflictele dintre fostul şi actualul proprietar iau amploare pentru simplul fapt că statul, principalul vinovat de situaţia creată prin naţionalizare, a gestionat prost problema. Potrivit unor jurişti, preşedintele ţine partea proprietarilor iniţiali doar pentru că, în cealaltă tabără, a actualilor proprietari, simpatia, faţă de unele partide parlamentare a crescut, odată cu această lege. Reacţiile partidelor parlamentare nu au întârziat să apară. Văzând acum reacţiile partidelor la doar trei săptămâni după ce au votat legea ne putem face o idee mai clară asupra modului în care sunt tratate proiectele legislative în Parlament şi avem şi explicaţia pentru care legile se schimbă atât de des.
Voiculescu (PC): "Piedică cinică pusă justiţiei sociale"
Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conservator, susţine că demersul preşedintelui Traian Băsescu nu face decât să pună "o piedică cinică" unei legi menite să facă justiţie socială.
În opinia sa, legea retrocedării imobilelor acordă o speranţă chiriaşilor din casele naţionalizate şi îşi propune să reducă "manifestările mafiei imobiliare". Voiculescu mai precizează că, din cauza preşedintelui Băsescu, chiriaşii vor fi din nou "sub presiunea fricii" de a fi alungaţi în stradă. "Preşedintele trebuie să îşi asume întreaga răspundere pentru situaţie", a mai spus fostul lider conservator.
Boc (PD-L): "Soluţie de mijloc"
Parlamentul va trebui să găsească un echilibru între respectarea prevederilor constituţionale privind dreptul de proprietate şi necesitatea prevenirii abuzurilor îndreptate împotriva chiriaşilor de bună-credinţă, susţine Emil Boc, preşedintele Partidului Liberal-Democrat (PD-L). Acesta a apreciat că abuzurile sunt legate de menţinerea la nesfârşit a procedurilor de retrocedare a proprietăţilor, fenomene care creează probleme şi autorităţilor locale.
Ponta (PSD): "Parlamentarii vor vota la fel"
Vicepreşedintele PSD, Victor Ponta, a subliniat că formaţiunea sa susţine în continuare popunerea legislativă care îi vizează pe cei care ar trebui să fie evacuaţi din casele naţionalizate.
"PSD şi PC au încercat să atenueze nedreptăţile la care sunt supuşi oamenii care se trezesc daţi afară, în stradă, astfel încât aceştia să beneficieze de o minimă protecţie", a explicat Ponta, citat de Rompres.
Vicepreşedintele PSD a precizat că parlamentarii vor vota la fel această lege, iar preşedintele Traian Băsescu va fi obligat să o promulge a doua oară.
Gabor (PNL): "Se crea o a doua naţionalizare"
Deputatul PNL, Gheorghe Gabor, membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, susţine că, prin nepromulgarea legii, s-a evitat "o a doua naţionalizare", măsura fiind împotriva tuturor principiilor de drept.
În opinia sa, o soluţie ar reprezenta construirea de locuinţe sociale pentru chiriaşii din imobilele respective.
Noile prevederi ale legii
Pe 24 iunie, deputaţii au adoptat, cu 226 de voturi pentru, opt împotrivă şi şase abţineri, propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Potrivit acestei propuneri, nu se restituie în natură, ci doar în echivalent, imobilele care au fost înstrăinate în baza Legii 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului. O altă noutate a proiectului legislativ o constituie faptul că persoanele cu statut de chiriaşi care au cumpărat imobilele în baza Legii 112 şi ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desfiinţate ulterior în instanţă vor primi despăgubiri la valoarea de piaţă, iar dacă sumele plătite conform Legii 112 le-au fost deja restituite vor putea solicita în justiţie diferenţa până la valoarea de piaţă a imobilelor, actualizată cu indicele de piaţă. De altfel, chiriaşii vor avea dreptul la asigurarea cu prioritate a unei locuinţe din fondul de stat gestionat de primării şi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.