CLIMĂ Fiecare grad Celsius în plus costă UE zeci de miliarde de euro

Schimbările climatice sunt abordate cu tot mai multă seriozitate de către autorităţi, mai ales că implicaţiile financiar - economice sunt tot mai mari. Comisia Europeană a adoptat, ieri, o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care defineşte calea de urmat pentru a face faţă consecinţelor inevitabile ale schimbărilor climatice. Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt în creştere. În UE, luând în calcul numai aceste pierderi, ele depăşesc deja, în medie, 12 miliarde de euro pe an. Estimările prudente arată că expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală de 3 grade Celsius peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anuală de cel puţin 170 de miliarde euro. Schimbările climatice afectează nu numai economia, ci şi sănătatea şi bunăstarea europenilor, care suferă din ce în ce mai mult din cauza valurilor de căldură. Pornind de la Strategia de adaptare la schimbările climatice din 2013, scopul propunerilor prezentate este să se concentreze mai degrabă pe elaborarea de soluţii decât pe înţelegerea problemei şi să se treacă de la planificare la punerea în aplicare. "Impactul schimbărilor climatice se resimte deja atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii Europene. Noua strategie de adaptare la schimbările climatice ne permite să ne accelerăm şi să ne aprofundăm pregătirile. Dacă ne pregătim încă de pe acum, putem să construim un viitor rezilient la schimbările climatice", a declarat vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans. Comisia Europeană va depune eforturi pentru a construi o societate rezilientă la schimbările climatice prin îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la impactul schimbărilor climatice şi a soluţiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării la schimbările climatice şi prin multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, prin accelerarea măsurilor de adaptare şi prin sprijinirea consolidării rezilienţei la schimbările climatice la scară mondială. Măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe date solide şi pe instrumente de evaluare a riscurilor care să fie puse la dispoziţia tuturor: de la familiile care cumpără, construiesc şi renovează o locuinţă la întreprinderile din regiunile de coastă sau la fermierii care îşi planifică culturile. Potrivit unui comuncat al CE: "Pentru a realiza acest lucru, strategia propune acţiuni menite să deplaseze limitele cunoştinţelor referitoare la adaptare astfel încât să putem colecta mai multe date, de mai bună calitate, asupra riscurilor şi a pierderilor legate de climă, punându-le la dispoziţia tuturor. La Climate-ADAPT, platforma europeană pentru cunoştinţe în materie de adaptare, care va fi consolidată şi extinsă, se va adăuga un observator specific în domeniul sănătăţii pentru a se urmări, a se analiza şi a se preveni cu mai multă acurateţe impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii. Schimbările climatice au repercusiuni la toate nivelurile societăţii şi în toate sectoarele economiei, ceea ce înseamnă că măsurile de adaptare trebuie să fie sistemice. Comisia va continua să includă consideraţii privind rezilienţa la schimbările climatice în toate domeniile de politică relevante. Aceasta va sprijini dezvoltarea şi punerea în aplicare în continuare a strategiilor şi a planurilor de adaptare, cu trei priorităţi transversale: integrarea adaptării în politica macrobugetară, găsirea unor soluţii bazate pe natură în materie de adaptare şi luarea unor măsuri de adaptare locale. Politicile UE de adaptare la schimbările climatice trebuie să fie în concordanţă cu poziţia de lider mondial în materie de atenuare a schimbărilor climatice. Acordul de la Paris a fixat un obiectiv mondial în materie de adaptare şi a subliniat faptul că adaptarea este un factor-cheie al dezvoltării durabile. UE va promova abordări subnaţionale, naţionale şi regionale în materie de adaptare, axându-se în special pe adaptarea în Africa şi în statele insulare mici în curs de dezvoltare. Vom spori sprijinul acordat rezilienţei şi pregătirii în materie de climă pe plan internaţional, prin furnizarea de resurse, acordând prioritate luării de poziţie şi sporind eficacitatea, prin intensificarea finanţării internaţionale şi prin consolidarea implicării şi a schimburilor la nivel mondial cu privire la adaptare. De asemenea, vom colabora cu partenerii noştri internaţionali pentru a elimina decalajul în ceea ce priveşte finanţarea internaţională a combaterii schimbărilor climatice".

Propunerea privind Legea europeană a climei constituie baza pentru stabilirea unor obiective mai ambiţioase şi pentru consolidarea coerenţei politicilor în materie de adaptare.