Mediul de afaceri din ţara noastră trebuie să se implice în procesul de elaborare şi implementare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), mai ales că multe companii au fost afectate de pandemia Covid-19, a afirmat, ieri, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
"PNRR poate rezolva toate problemele HoReCa, toate problemele agriculturii, industriei, precum şi cele legate de nesustenabilitatea diverselor activităţi economice. Le reamintim guvernanţilor că 75% din fondurile respective trebuie contractate până la finalul anului 2022, iar restul până în 31 decembrie 2023. Opinia noastră este că trebuie să mergem pe finanţarea programelor existente şi să lucrăm la proiecte care să fie gata de implementare. Susţinem inserarea în PNRR a 13 programe care sunt vitale pentru mediul de afaceri. De asemenea, ne dorim susţinerea totală a start-up-urilor, pe programul România - Tech Nation, care să se adreseze în special tinerilor şi studenţilor care nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă. PNRR este şansa de a ieşi din actuala criză sau poate deveni piatra de moară a acestui guvern, a declarat Florin Jianu".
Preşedintele CNIPMMR a arătat că prin Start-up Nation au fost create în urmă cu doi ani 37.000 de locuri de muncă şi că îşi doreşte ca acest program să continuie şi în perioada următoare, chiar dacă a fost stopat în 2020 şi mai sunt 2500 de beneficiari cărora statul nu le-a decontat încă sumele cheltuite.
În privinţa programului România- Tech Nation, CNIPMMR propune susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up, includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat şi asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local. Acest program va fi corelat cu programul de digitalizare a activităţii desfăşurată în instituţiile publice.
CNIPMMR mai propune să fie incluse în PNRR: programul Scale-up România - IMM prin care să se asigure finanţarea necesară companiilor pentru creşterea afacerilor; programul pentru asigurarea siguranţei alimentare a României - Agro România; programul de sprijin al IMM-urilor din construcţii - Building România; programul Scale-up România destinat companiilor mari şi care presupune implementarea a minimum 50 proiecte de mari dimensiuni cu impact în economia naţională (export de valoare mare- minimum 10 milioane de euro, intrarea pe noi pieţe); programul de susţinere a Centrelor de Depozitare, Colectare şi Distribuţie a produselor agro-alimentare româneşti; programul "Restart Sport România" pentru susţinerea start-up-urilor din domeniul sportiv; programul "Student INNOtech"; programul "Start Up + Next Gen" cu finanţare din Fondul Social European; programul "Start Up Diaspora Next Gen"; programul "Făcut în ţara mea" prin care să fie promovat consumul de produse şi servicii realizate şi prestate pe teritoriul naţional; programul de creare şi dezvoltare a reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi; evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială şi stabilirea modalităţilor de valorificare a acestuia coroborat cu acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obţin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale (reducerea cu până la 50% a veniturilor supuse impozitării).
Amintim că prin PNRR, ţara noastră va beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi şi 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2021, 02:09)
Excelent, macar ca si teorie. A fi bine sa faca si toate procedurlie necesare nu doar insiruiri de idei, altfel se va alege praful. Vorba aia teoria ca teoria, dar practica ne omoara.
2. Iarăși au început
(mesaj trimis de Cristian în data de 09.02.2021, 06:40)
Iarăși au început băieții ăștia să bată câmpii cu mirajul miliardelor...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2021, 08:52)
Romania nu a dus lipsa niciodata de planuri, programe, proiecte, studii de fezabi;itate...
Ce bine ar fi fost ca macar 10% din ele sa se fi realizat!
Eram departe.
4. Cand ies ghioceii...
(mesaj trimis de Cristian în data de 09.02.2021, 12:04)
Cand ies ghioceii... incep alde CNIPMMR, CONAF, Coalitia pentru dezvoltarea Romaniei, AKH si alti din astia sa dea din gura despre cum va navali bunastarea peste romani din miliardele UE + digitalizare accelerata.
Iar Romania este din ce in ce mai praf de la an la an... mori cu zile in spitale...
5. fără titlu
(mesaj trimis de ferencz în data de 09.02.2021, 13:04)
stratup-ul lui peste ! Este o mafie in jurul firmelor care redacteaza proiectele. Inclusiv Dixi asta, presedintele antreprenorilor face parte din ea. Ar fi minunat o ancheta pe masura 3. pana la sange. Dupa masura trei, sa se uite si la startup nation, fondul de 1 milliard. Intr-un vis idealist, ar trebui publicate pe un site toate firmele care beneficiaza de fonduri publice, cu toate datele aferente. Sa vedem ce beneficii aduce un milliard investiti in start-upuri. Poate incepem cu fondurile europene pentru pensiuni, cate functioneaza ca pensiune ?
6. fără titlu
(mesaj trimis de ferencz în data de 09.02.2021, 13:12)
Ca fapt divers, redactarea unui proiect pe masura 3, costa aprox. 10000 eur. Intr-o normalitate de vis, ar trebui sa coaste 600 eur maximum. Se cumparau firmele neplatitoare de TVA si pe profit ca painea calda.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2021, 17:19)
Antreprenorii sa puna osul la treaba si nu la intins mana!
Toti la cersala banului public pe taxele viitoare a populatiei.
Mana la intinsa care nu spune o pozeste nu primeste!