Digitalizarea trebuie să fie o prioritate naţională, iar în primă etapă ea ar trebui introdusă obligatoriu în toate start-up-urile din ţara noastră, a declarat, ieri, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româ-nia (CNIPMMR), cu prilejul unei conferinţe de presă.
De alltfel, instituţia condusă de Jianu a elaborat un document în 11 puncte cu privire la viitorul program de ţară în domeniul antreprenorial.
Preşedintele CNIPMMR a spus: "Propunerile noastre au ajuns la actualul ministru al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, au fost asimilate în proporţie de 90% de către minister şi sperăm că aşa va arăta programul Start-up Tech Nation 2020. Trebuie să introducem această componentă de tehnologie, prin terminologia de Tech-Nation. Să introducem un concept privind digitalizarea, printr-un pachet obligatoriu pentru fiecare start-up din această ţară. Datele statistice nu arată în favoarea ţării noas-tre în acest moment şi, privind indexul european de digitalizare, constatăm că doar trei din zece start-up-uri au site. Atunci, prin această componentă obligatorie de pachet de digitalizare, o parte dintre cheltuieli vor merge către realizarea unui site şi realizarea unor softuri specializate".
Conform propunerii CNIPMMR, în viitorul program ar trebui introdusă obligativitatea achiziţionării unui pachet digital care să conţină minim site-ul de prezentare a activităţii, un soft de gestiune a datelor şi semnatură electronică, valoarea maximă eligibilă fiind estimată la 25.000 lei.
Iniţiativa celor de la CNIPMMR a fost stimulată de dezbaterea în Senat a unui proiect legislativ depus de fostul ministru al Mediului de Afaceri, Ştefan Radu Oprea.
Cu privire la acest proiect, Florin Jianu a arătat: "Din păcate, propunerea legislativă propusă de Radu Oprea este o propunere de lege care vine prea târziu. Nu l-a împiedicat nimeni pe domnul Oprea să dezvolte şi să implementeze programul pe care îl avea în anul 2019. A avut tot anul la dispoziţie să realizeze acest lucru. Faptul că acum depune o iniţiativă legis-lativă nu este decât un act politicianist, care urmăreşte împiedicarea actualei conduceri a ministerului să dezvolte propriul program. Programul ar trebui să fie dincolo de interesele politicianiste, pentru că vorbim despre un program de bună-practică la nivel european. Propunerea legislativă a domnului Oprea se va finaliza abia peste câteva luni, iar întrebarea este: ne dorim sau nu ne dorim un nou program? Că, dacă ne uităm că propunerea a plecat din Senat, va merge la Camera Deputaţilor, iar, după adoptare, va merge la preşedintele ţării pentru promulgare, înseamnă cel puţin o jumătate de an pentru finalizarea acestui proiect legislativ. Practic, nu vom mai avea nici ediţia 2020 şi vom trece deja la ediţia 2021. De altfel, Radu Oprea nu a vorbit cu nimeni, nici nu m-a întrebat ce părere am despre această iniţiativă legislativă şi despre conţinutul ei".
În legătură cu programul Start-up Tech Nation, antreprenorii mai doresc eliminarea diferenţelor de punctaj dintre Bucureşti, Ilfov, Cluj şi restul judeţelor pentru o abordare unitară a programului la nivel naţional şi acordarea de punctaj suplimentar componentei de contribuţie proprie.
Florin Jianu a precizat: "Dacă ne uităm numai la cele două centre universitare - Bucureşti şi Cluj - sunt zeci de mii de studenţi, potenţiali beneficiari ai acestui program de start-up-uri, care ar fi excluşi din start de proiectul iniţiat de Radu Oprea. De asemeneam, ar trebui să punctăm contribuţia proprie, chiar dacă în primele ediţii ale programului Start-up Nation nu a fost punctată. Antreprenoriat înseamnă şi felul în care îţi rişti proprii bani, propriile resurse. În propunerea legislativă a domnului Oprea sunt foarte multe lucruri care nu sunt în regulă. Noi am propus contribuţia proprie, iar acolo se propune diferenţierea pe baza capitalului social. Nu are niciun fel de relevanţă capitalul social, pentru că poţi să îţi pui într-o firmă un capital social mai mare ca să primeşti un punctaj mai mare. Contribuţia efectivă la investiţia respectivă reprezintă valoarea adăugată pentru program".
De asemenea, conform CNIPMMR ar trebui ca în viitorul program să fie acordat punctaj suplimentar proiectelor cu componentă de inovare socială (planurile de afaceri care rezolvă una sau mai multe din problemele sociale ale comunităţii unde se implementează proiectul) şi punctaj suplimentar(un punct sau două puncte) aplicanţilor care s-au întors din dias-pora pentru a deschide o întreprindere.
Antreprenorii doresc ca Guvernul să renunţe la departajare în funcţie de numărul de locuri de muncă, dar să fie păstrată obligativitatea creării a minim unui nou loc de muncă.
Forin Jianu a precizat: "Competiţia de creare a locurilor de muncă a fost o competiţie falsă, pentru că de fapt s-au mutat locuri de muncă de pe o firmă pe alta, nu a adus valoare adăugată în economie şi nici nu a atins obiectivele pentru care a fost creat acest program".
La rândul său, preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu a arătat: "Pentru România nu mai este esenţială crearea de locuri de muncă. Avem un deficit de un milion de locuri de muncă. Nouă ne trebuie doar locuri de muncă de calitate".
Printre măsurile prevăzute de CNIPMMR pentru Start-up Tech Nation, se regăsesc acordarea de punctaj suplimentar asociaţilor/acţionarilor care nu au mai avut calitatea de asociat/acţionar în altă întreprindere până la înfiinţarea societăţii cu care aplică şi eligibilitatea societăţilor înfiinţate începând cu data de 1 ianuarie 2018. De asemenea, locurile de muncă create prin program vor putea fi ocupate de angajaţi care nu au mai avut raporturi de muncă în ultimele 6 luni şi va fi introduisă restricţia de înstrăinare a mai mult de 49% din părţile sociale/acţiuni pe perioada de implementare şi monitorizare a programului, pentru a stopa vânzarea start-up-urilor prin intermediul platformelor online.
În legătură cu proiectul legislativ existent în Parlament, Florin Jianu a mai spus: "Am mai văzut în propunerea legislativă a lui Oprea, că se face diferenţiere între cei care au studii superioare şi cei care nu au astfel de studii. Cred că dacă doar s-ar fi făcut trimitere la cercetarea pe care noi am făcut-o pe profilul programului şi antreprenorului Start-up, ar fi văzut că 35% din firmele create în Start-up Nation au acţionari care nu au studii superioare. Asta înseamnă că antreprenoriatul este pentru toţi, că nu trebuie să facem o diferenţiere pe bază de studii, ci o diferenţiere între calitatea proiectelor".
Preşedintele CNIPMMR a precizat că, dacă propunerea lui Radu Oprea va trece de Parlament, o persoană ca Bill Gates nu ar putea face firme în ţara noas-tră, pentru că nu a terminat studii superioare şi ar fi exclus de către fostul ministru de la a face afaceri în România.