Codul Insolvenţei, în vigoare

Codul Insolvenţei a intrat în vigoare vineri, cu toate că Plenul Camerei Deputaţilor urmează să dezbată, astăzi, o moţiune iniţiată de grupurile parlamentare ale PP-DD şi PDL - "Opriţi instituţionalizarea inchiziţiei audiovizualului şi manipularea democraţiei" şi că mâine Curtea Constituţională ar urma să discute sesizarea Avocatului Poporului pe marginea unor dis­poziţii din noua lege.

Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), ne-a spus că noile reglementări vor funcţiona în forma în care au fost aprobate în Guvern, precizând: "Deocamdată, Codul a intrat în vigoare aşa cum este. Curtea Constituţională va lua în discuţie un singur articol (n.r. cel care vizează suspendarea licenţei de funcţionare a canalelor audiovizuale aflate în insolvenţă până la data confirmării planului de reorganizare). După ce Curtea va decide în legătură cu această prevedere, vom vedea ce se va întâmpla. Procedura este următoarea: dacă articolul va fi găsit ca fiind neconstituţional, va fi considerat abrogat, iar Ordonanţa va fi refăcută în timp de 45 de zile. În orice caz, Curtea Constituţională va trebui să se pronunţe pe o parte restrânsă din lege, având în vedere că aceasta are 349 de articole".

Codul Insolvenţei a fost adoptat de Guvern la începutul acestei luni.

Ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc spunea, săptămâna trecută, că scopul noii legi este acela de a preveni situaţiile în care societăţile debitoa­re s-ar sustrage de la plata obligaţiilor folosind o perioadă lungă de timp în care devin intangibile prin simpla intrare în procedura de insolvenţă şi prin derularea unui plan de reorganizare.

Referitor la executarea silită individuală ca modalitate de recuperare a creanţelor curente, ministrul Justiţiei a subliniat că, deşi ea prevede obligaţia achitării datoriilor curente, de cele mai multe ori debitorii au ignorat plata creanţelor curente, ajungându-se la situaţia paradoxală în care creanţele născute în cursul procedurii de insolvenţă sunt mai mari decât cele înscrise la masa credală.

În momentul aprobării Codului Insolvenţei, acesta a produs o serie de controverse în piaţă, atât în rândul companiilor, cât şi în sectorul practicienilor din domeniu.

Avocaţii practicieni în insolvenţă au criticat dur Ordonanţa prin care Guvernul a adoptat Codul Insolvenţei, susţinând că Executivul a introdus în lege prevederi neagreate de specialişti, care spulberă principii elementare ale Insolvenţei.

Avocatul Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire Profesională a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), care a făcut parte din colectivul de redactare a Codului Insolvenţei, ne-a declarat, la vremea respectivă: "Noi, cei care am elaborat Codul, ne delimităm clar de forma adoptată de Guvern. Nu am fost consultaţi de Executiv asupra modificărilor aduse proiectului de Cod. Citind cu atenţie varianta publicată în Monitorul Oficial, am constatat că lucrurile sunt mult mai grave decât problemele cu licenţele din audiovizual şi cu scurtarea perioa­dei de reorganizare. Practic, Guvernul a spulberat principiile elementare ale Insolvenţei. O societate care intră în insolvenţă pune stop executărilor silite. Aşa este peste tot în lume. Or, Ordonanţa adoptată de Guvern încalcă acest principiu elementar pentru că permite executarea societăţii în timpul procedurii Insolvenţei. Nu mai este respectat nici principiul egalităţii între creditori".

Arin Stănescu ne-a spus că singura şansă de reintrare în normalitate în domeniul Insolvenţei este ca Parlamentul să modifice urgent Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern: "Consorţiul care a elaborat Codul nu a avut nicio idee despre intenţiile Guvernului. Este clar că legea de aprobare a Ordonanţei trebuie să o refacă total ca să revenim la normalitate. Cu un an perioadă de reorganizare sunt slabe şanse să mai vedem companii care să iasă cu succes din insolvenţă. Nocive sunt şi executările silite din timpul Insolvenţei sau termenele scurte de plată a creanţelor curente".

Oleg Shvedakov, administrator special la COS Târgovişte, societate intrată recent în insolvenţă în vederea reorganizării, ne-a declarat: "Reducerea peste noapte a perioadei de insolvenţă la un an, de la trei ani, pune într-o dificultate reală toate companiile aflate în această situaţie, când lucrează deja asupra unui plan de restructurare. Mai ales pentru companiile mari, aşa cum sunt cele din metalurgie, de exemplu, este foarte greu de gândit un plan eficient de ieşire cu succes din insolvenţă într-o perioadă atât de scurtă. Motivele ţin de bugetele mari cu care se lucrează, de cererea de piaţă care este oarecum sezonieră, de numărul mare de angajaţi şi chiar de mersul general al economiei din România, precum şi a celei europene. În trei ani se putea gândi o strategie coerentă, într-un an eşti aproape sigur condamnat la faliment. În mod deosebit aş menţiona şi introducerea prevederii potrivit căreia deschiderea procedurii Insolvenţei nu suspendă executarea silită din partea creditorilor deţinători de creanţe curente. Prin urmare, se elimină protecţia societăţii în insolvenţă în raport cu creditorii, care era unul dintre scopurile fundamentale ale Insolvenţei în vederea reorganizării. Mai mult, în condiţiile în care deciziile de impunere ale organelor fiscale reprezintă titluri executorii care conferă dreptul executării imediate, pot fi urmărite bunurile societăţii în insolvenţă, chiar şi cele care sunt indispensabile pentru realizarea planului de reoganizare. În aceste condiţii, este periclitat orice plan de reorganizare".

După cum ziarul BURSA a scris, atunci, multe voci din avocatură afirmă că Guvernul s-a grăbit adoptând Codul printr-o Ordonanţă de Urgenţă, fapt care ar fi neconstituţional, întrucât nu respectă prevederile art. 73 alin. 3 litera m) din Constituţie. Acest articol prevede că regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii se reglementează prin lege organică.

Casa de Insolvenţă Transilvania şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că Ordonanţa de Urgenţă nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a Insolvenţei şi de insolvenţă face mai dificilă desfăşurarea procedurii Insolvenţei şi reorganizarea companiilor, favorizând falimentul.

Potrivit CITR, ordonanţa nu oferă timp de pregătire pentru judecătorii-sindici şi practicieni în privinţa modalităţilor de aplicare şi interpretare a legii, aplicându-se tuturor procedurilor în curs.