Coface: Comerţul va scădea cu 7%, în trimestrul al treilea

Comerţurile au fost încetinite la începutul anului 2020. Organizaţia Mondială a Comerţului preconizează o scădere de 13-32% a comerţului. Din această cauză, fiecare segment din industrie va suferi o scădere de 2 % din volumul comercial, conform unui studiu Coface.

Conform modelului de analiză Coface - care foloseşte preţurile petrolului, încrederea întreprinderilor în sectorul de producţie SUA, exporturile din Coreea de Sud şi indicele Baltic Dry de prognozare-, comerţul urmează să scadă cu 7 % în al treilea trimestre din 2020, comparativ cu anul trecut. Totuşi, situaţia reală ar putea fi mai rea, deoarece metodele de prognozare prin indici de corelaţie liniari nu funcţionează în perioade de criză, explică sursa.

Un alt motiv de îngrijorare este noul tip de protecţionism economic care vizează comerţul dintre ţări. Comerţul se va concentra aşadar pe asigurarea aprovizionării ţărilor cu produse alimentare şi produse medicale. La data de 22 aprilie, 56% dintre măsurile comerciale înscrise la Global Trade Alert(193) erau legate de acest aspect. Multe dintre măsuri au vizat interdicţiile de export pentru echipamente de protecţie, măşti de respirat şi substanţe chimice necesare pentru diverse medicamente, argumentează sursa.

Situaţia actuală a importatorilor o reprezintă facilitarea importului produselor medicale, pe care exportatorii o îngreunează. Un exemplu atipic este China, ţara unde deşi exporturile au scăzut cu 15% în Februarie 2020, cota dominantă de piaţă(55,3%) arată faptul că relaţia de colaborare cu China a fost esenţială pentru furnizarea de măşti în lume.

China a produs zilnic 116 milioane de măşti, o producţie de 12 ori mai mare decât producţia pre-pandemică.

Criza a dus şi la creşterea protecţionismului agroalimentar. Panica declanşată de presupusele blocajele economice nu s-a limitat doar la gospodării, dar şi la ţări. Unele ţări au încercat să depozitele cereale pentru aprovizionarea populaţiei cu hrană. O treime din oferta pieţei de grâu se află sub resctricţiile impuse de exportatorii principali. Un exemplu în acest sens este Rusia care a oprit exportul către ţările europene, menţionează comunicatul trimis redacţiei.

Orezul este o altă cereală căutată în această perioadă. Livrările din India, principalul exportador de orez al lumii, nu mai sunt asigurate. Măsurile de carantină au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au redus forţa de muncă. În Thailanda, principalul competitor al Indiei, întâlnim aceeaşi situaţie. În consecinţă, la sfârşitul lui martie orezul avea cel mai mare preţ din ultimii şapte ani.

Vestea buna este că verificările de la frontiere nu au oprit desfăşurarea comerţului .În Europa, aceste măsuri se relaxează treptat pentru a reporni turismul şi pentru a scădea deficitul de forţă de muncă din sectorul agricol.

Mai multe companii lucrează la planuri de protecţie a regiunilor împotriva şocurilor străine de aprovizionare. Cele mai plauzibile demersuri sunt în favoarea relocării complete a producţiei de piaţa internă sau prin implementarea unei strategii globale de diversificare a furnizorilor.

Sursa informează că relocarea proceselor de fabricaţie la nivel intern, în contextul actual, ar însemna creşterea costurilor de producţie şi lipsa competenţelor domestice. De asemenea, o altă piedică este aprovizionarea cu materii prime care un poate fi relocată.

Rezistenţa lanţurilor de aprovizionare va reduce expunerea fiecărei tări prin diversificarea furnizorilor. În felul acesta vom găsi o alternativă la China, cel mai mare furnizor pentru toate sectoarele. Totuşi, principalii producători din industrie sunt interconectaţi. Dependenţa de China un va putea dispărea chiar dacă aprovizionarea cu factori de producţie către celelalte hub-uri importante din sector ar fi mai diversificată.

Acestea fiind spuse, lanţurile valorice ar putea avea încă un viitor luminos, conchide comunicatul de presă.