Energia eoliană, alături de alte surse regenerabile, a înregistrat o creştere puternică de la mijlocul anilor 2000 în întreaga lume, stimulată de sprijinul puternic oferit de guverne, de raporturile favorabile între competitivitate şi costuri (în comparaţie cu fabricile nucleare sau cu unităţile de prelucrare a cărbunelui) şi de un impact asupra mediului mai puţin dăunător, au transmis, vineri, reprezentanţii Coface, într-un comunicat.
Aceştia au adăugat: "Spre deosebire de industria panourilor solare, China nu a reuşit să depăşească performanţa Europei, în ceea ce priveşte energia eoliană, deoarece producătorii chinezi de turbine sunt extrem de dependenţi de piaţa locală şi sunt vulnerabili la orice schimbare la nivel de asistenţă publică. Calitatea recunoscută a Europei se bazează pe un ecosistem mare, în cadrul căruia se încurajează inovaţia şi concurenţa, precum şi pe amploarea globală a dezvoltării sale la nivel de vânzări".
Coface se aşteaptă ca producătorii europeni să continue să domine în deceniul următor datorită rolului lor tehnic prioritar şi a sprijinului financiar naţional/european susţinut.
"Energia eoliană se dezvoltă într-un ritm alert datorită reducerii preţurilor de vânzare a turbinelor de vânt, însă acest avantaj constituie o problemă pentru producători, deoarece le afectează rentabilitatea şi poate exercita presiune asupra investiţiilor preconizate", au mai adăugat reprezentanţii companiei.
Preţul materiilor prime este în creştere, iar costurile de producţie se vor majora în consecinţă, dat fiind că industria se confruntă, în tot acest timp, cu provocări multiple precum un război comercial în derulare şi surse de finanţare care par să se fi diminuat dramatic.
În ceea ce priveşte războiul comercial, comunicatul Coface notează: "Morile de vânt sunt produse în mare parte din oţel, astfel încât industria va avea de suferit din cauza măsurilor cu caracter protecţionist implementate începând din iunie 2018. Costurile suplimentare induse de războiul comercial în derulare nu se vor resimţi pe parcursul acestui an datorită înţelegerilor şi contractelor negociate cu furnizorii, dar, în 2019, se preconizează că vor creşte preţurile de achiziţie la materii prime. Costurile mai mari nu se vor reflecta la nivelul preţurilor de vânzare, dar vor avea impact asupra rentabilităţii producătorilor".
În privinţa surselor de finanţare, compania susţine că, până în prezent, dezvoltarea fermelor eoliene s-a bazat pe surse publice de finanţare şi s-a bucurat, astfel, de accesarea neproblematică a finanţelor.
"Dat fiind impasul în care se regăseşte politica monetară a SUA, stoparea relaxării cantitative de către Banca Centrală Europeană preconizată pentru sfârşitul anului şi faptul că unele guverne şi-au blocat sursele de finanţare, accesul la lichidităţi va deveni mult mai dificil. Situaţia aceasta va intensifica competiţia dintre producătorii de turbine eoliene, generând o nouă reducere a preţurilor", au mai explicat reprezentanţii companiei.
Coface anticipează câteva fuziuni în cadrul industriei, ceea ce le va permite producătorilor să atingă un nivel corespunzător de dezvoltare pentru a-şi permite reducerea costurilor la materii prime şi echipamente.
Ţara noastră a importat, anul trecut, energie electrică în valoare de 192 de milioane de euro, cu 77 de milioane de euro mai mult faţă de anul 2016, când importurile s-au cifrat la 115 milioane de euro, arată datele Instutului Naţional de Statistică (INS), citate de Coface.
Conform acestora, în 2017 România a exportat energie electrică în valoare de de 272 de miliaone de euro, sumă în scădere cu 27 de milioane de euro faţă de 2016 (299 de milioane de euro).
Cifrele INS arată că, la noi în ţară, producţia totală de energie electrică s-a ridicat, în 2016, la 65.104 milioane kilowatti-oră, în scădere faţă de 2015, când a fost de 66.296 milioane kilowatti-oră.
În 2016, 10% din energia totală produsă a provenit din cea eoliană, adică 6.590 milioane kilowatti-oră, faţă de 2015, când procentul a fost de 11%, producţia ridicându-se la 7.063 milioane kilowatti-oră.