COLIN ELLIS, MOODY'S INVESTORS SERVICE: "Modificarea perspectivei de rating înseamnă o posibilitate de 1 la 3 pentru downgrade sau upgrade"

Când agenţia de rating Moody's modifică o perspectivă de rating, există o posibilitate de 1 din 3 ca modificarea să ducă la un downgrade sau un upgrade, a afirmat, ieri, într-o video-conferinţă, Colin Ellis, chief credit officer la Moody's Investors Service pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). Moody's este aşteptată astăzi să publice raportul privind revizuirea periodică a ratingului de ţară al României după ce mai devreme în an a modificat perspectiva României de la stabilă la negativă.

Oficialul agenţiei a declarat: "În cazul României, am atribuit o perspectivă negativă ratingului suveran Baa3 al României mai devreme în acest an. Vreau să subliniez că asta nu a avut legătură cu pandemia, nu a avut de a face cu Covid. Principalii factori despre care am vorbit atunci au fost deteriorarea structurală a finanţelor publice, pe care am început să o vedem deja anterior, în parte legată de reforma pensiilor din 2019 (Legea pensiilor - n.r.), şi de asemenea riscurile crescute pe care le-am văzut în legătură cu dezechilibrele externe, în termeni de înmulţire (a riscurilor). Dar a fost doar o modificare de perspectivă de la stabil la negativ şi trebuie pusă în context. Istoric, când mutăm o perspectivă la pozitiv sau negativ este deobicei o posibilitate de 1 la 3 ca asta să ducă la un downgrade sau un upgrade".

Colin Ellis a mai spus că este dificil pentru emiţători domestici de datorie să aibă ratinguri mai solide decât ţările de care aparţin.

"De fiecare dată când am văzut ţările că intră în probleme, asta deobicei este acompaniată de default-uri mai ridicate din partea băncilor şi emiţătorilor non-bănci din aceeaşi ţară. Dar în acest caz trebuie făcută distincţia între ratingul ţării suverane şi sistemul bancar. Pentru că da, cele două sunt legate, chiar direct pentru că băncile au în bilanţuri titluri suverane, dar există de asemenea şi diferenţe de bază. Deşi există nişte provocări de credit clare pentru suverană (România - n.r.) în acest moment, iar acestea ar hrăni şi alte ratinguri similare din România dacă am lua o acţiune de rating - şi nu prezic nimic, doar elaborez în legătură cu procesul nostru -, mereu ne uităm la punctele tari ale emiţătorilor individuali. Deci mereu ne uităm la starea băncilor individuale, companiilor individuale din fiecare ţară şi dacă ar fi reziliente la unele provocări care s-ar reflecta într-o acţiune de rating suveran", a afirmat şeful diviziei de rating pentru EMEA de la Moody's.

El a mai adăugat că recuperarea economică va fi foarte lentă şi foarte îndelungată în majoritatea pieţelor din lume, inclusiv Europa. Asta a ridicat o serie de întrebări cu privire la poziţia băncilor din regiune cărora Moody's le atribuie rating-uri, cam 800 la număr.

"Vestea bună este că atunci când ne uităm la regiunea Europei Centrale şi de Est, chiar şi în aceste condiţii foarte vitrege, proiecţiile noastre pentru majoritatea sistemelor bancare sunt de o creştere a capitalului. Nu este adevărat pentru toate, dar în următorii 3-4 ani majoritatea vor vedea defapt o creştere a capitalului faţă de unde erau anul trecut. În scenariul de bază. (...) Băncile (din regiune) sunt bine poziţionate să susţină revenirea. Dar ca notă de precauţie tot ce am spus este bazat pe o analiză agregată pe sistemul bancar în întregime. Facem proiecţii şi teste de stres individuale pentru fiecare bancă căreia îi atribuim rating. Iar desigur mediile pot masca slăbiciuni. Deci chiar dacă ai o imagine agregată a sistemului care arată foarte bine este încă posibil ca unele instituţii să sufere deteriorări ale capitalului, iar ăsta este cazul pentru Europa Centrală şi de Est. Variază de la sistem la sistem, dar în general credem că circa un sfert din băncile din România sunt probabile să se confrunte cu o deteriorare de 200 de puncte de bază sau mai mult în capital, în următorii 3 sau 4 ani. Din fericire, cum am spus, încep dintr-o poziţie mult mai puternică, iar dintr-o perspectivă de politică... factorii de decizie sunt interesaţi mai degrabă de rezilienţa sistemului în întregime decât de a unor instituţii individuale. Dar asta indică către unele riscuri pe partea negativă care mai pot fi acolo, chiar înainte de a ne imagina o pandemie prelungită", a mai spus Ellis, adăugând că băncile din regiune sunt în general bine plasate să supravieţuiască, cu câteva puncte de slăbiciune.

La rândul său, prezent la aceeaşi conferinţă, organizată de The Economist Intelligence Unit (EIU), Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedintele executiv Alpha Bank, a declarat că băncile româneşti au intrat în această criză cu o poziţie mult mai bună decât în criza anterioară.

"Realitatea este că nu doar CET 1 (Common Equity Tier 1 capital - n.r.) este la 17,5%, care este în mod clar mai mare decât în cazul unei majorităţi a ţărilor europene, dar avem şi rata de adecvare a capitalului la 23%. Per total noi avem un sistem bancar robust şi rezilient în România care contribuie la aproximativ 98% din intermedierea financiară din ţară. Problema pe care o avem, în termeni de intermediere financiară, România iese în evidenţă la nivel european cu o intermediere financiară de doar 26% (în raport cu PIB), una din cele mai mici la nivelul Uniunii Europene. Asta poate să fie în acelaşi timp şi un blestem dar şi un lucru bun. Un blestem pentru că este clar că nu suntem bine înrădăcinaţi în economie într-o anumită măsură, dar şi un lucru bun în sensul că există potenţial de unde suntem iar băncile ar putea juca un rol mai mare în recuperarea ţării.

Oprescu a mai spus că un lucru foarte important, în privinţa fondurilor europene imense alocate României, cheia este distribuirea acestor bani astfel încât să se obţină cele mai bune rezultate de pe urma lor.

"Băncile româneşti sunt foarte bine capitalizare şi foarte lichide. Avem o şansă să devenim soluţia finală la criză în special în ţări precum România", a spus Oprescu.

Charlotte Ruhe, managing director la BERD pentru Eurola Centrală şi de Sud-Est, a declarat la rândul său că BERD este pregătită să mai investească în alte emisiuni de obligaţiuni ale instituţiilor financiare din România după investiţiile în emisiunile BCR şi Raiffeisen Bank de anul trecut.

"BERD joacă rolul unui investitor ancoră, luând până la 20% dintr-o emisie pe pieţele de capital. (...) Sprijinim rezilienţa în sectorul financiar prin investiţiile noastre. (...) Suntem gata să luăm în considerare participarea în emisiuni viitoare ale unor instituţii financiare stabile. Credem că participarea noastră ajută la atragerea de investitori când vine vorba de instrumentele cu risc mai ridicat", a spus Ruhe, adăugând că BERD se implică activ şi prin iniţiative de politică în dezvoltarea cererii şi ofertei de pe pieţele de capital.

Oficialul BERD a mai spus că nu au existat bănci comerciale care să necesite capital de la BERD, însă instituţia a ajutat administraţia Municipiului Bucureşti să refinanţeze o datorie, acordând în luna mai un împrumut de 555 milioane de lei.

"Lucram cu oraşul pe programul său de obligaţiuni, dar au fost loviţi de turbulenţele din piaţă la început (de pandemie) şi nu au putut să facă refinanţarea pe care au plănuit-o. Aşa că le-am acordat un împrumut", a spus Ruhe.