COMISARUL CORINA CREŢU: "Guvernul Dăncilă nu are proiecte pentru accesarea banilor europeni"

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu a criticat, ieri, la Bruxelles lipsa proiectelor din partea puterii politice de la Bucureşti.

Domnia sa a declarat: "Chiar vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac".

Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă, pe care a susţinut-o, alături de preşedintele Comitetului regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, în cadrul evenimentului "Săptămâna europeană a regiunilor şi oraşelor".

Corina Creţu a menţionat că ţara noastră are alocaţi de la Bruxelles bani pentru infrastructură, dar guvernul Dăncilă nu are proiecte pentru a accesa fondurile res-pective. În acest sens, ea a dat exemplul autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi, lucrare pe care guvernul a decis să o realizeze în parteneriat public-privat, deşi există bani europeni pentru construcţie, inclusiv pentru realizarea studiilor de fezabilitate.

Corina Creţu a afirmat că este datoria sa, în calitate de comisar european, să avertizeze toate statele membre, "deci implicit şi România despre riscul pierderii sau dezangajării de fonduri, mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care durea-ză ani de zile".

Comisarul european pentru Politică Regională a spus că a făcut pentru ţara noastră eforturi mari pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene: "Am fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi. (...) S-au pierdut 2 miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014 - 2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri".

Corina Creţu a menţionat că, în prezent, Comisia de la Bruxelles analizează un singur proiect major depus de ţara noastră şi anume proiectul de metrou Otopeni - Gara de Nord, fiind aşteptate de la Bucureşti proiectele privind autostrada Târgu Mureş-Iaşi, Craiova-Piteşti şi podul de la Brăila. În legătură cu programele de coeziune, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu susţine că noua politică de coeziune propusă de Comisia de la Bruxelles va reduce decalajele existente în acest moment între ţările din Vestul şi Estul Uniunii Europene: "Propunem o politică pentru toate regiunile: fără nici o regiune rămasă în urmă. Vom ţine cont de faptul că fiecare regiune are nevoi specifice. Dorim să ne focusăm asupra priorităţilor similare ale statelor membre ale Uniunii şi să modernizăm economia, prin aplicarea de tehnologii care să reducă emisiile de carbon".

Ea a mai spus că proiectele trebuie scrise şi depuse cât mai curând, pentru ca investiţiile să fie demarate din prima zi a anului 2021. Corina Creţu a precizat că au fost stabilite patru linii de acţiune şi a spus: "Avem propuneri ambiţioase, dar şi solide, pentru viitoarea politică de coeziune. Propunerile noastre sunt în prezent analizate de Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European. Menţionăm că dorim o decizie cât mai rapidă, înainte de alegerile europene de anul viitor".

Prima, "O Europă mai inteligentă", presupune strategii de inovare bazate pe puncte forte locale, privind finanţarea şi clusterele pentru IMM-uri, în domeniul digitalizării afacerilor şi a sistemului public, şi pentru rezolvarea, prin digitalizare, a nevoilor pe care le au cetăţenii.

A doua linie de acţiune, "O Europă mai ecologică şi cu emisii reduse de carbon", implică o mai bună eficienţă energetică, o utilizare mai mare a surselor regenerabile de energie, trecerea la economia circulară şi sisteme inteligente de energie.

A treia prioritate, "O Europă mai aproape de cetăţeni", se referă la adoptarea de strategii locale prin implicarea autorităţilor şi cetăţenilor, indiferent că este vorba despre zona urbană, rurală, montană sau despre insule. Programele se pot referi şi la strategiile locale de integrare a migranţilor, la primirea şi educaţia acestora, la ocuparea forţei de muncă, la construcţia de locuinţe şi la regenerarea locală.

Ultima linie de acţiune este "Dezvoltarea capacităţii administrative", unde Comisia de la Bruxelles a pregătit o serie de instrumente referitoare la achiziţiile publice şi la acordarea ajutorului de stat.