Comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova, a recunoscut că nu a reuşit să convingă grupul auto german Volkswagen să îi despăgubească pe consumatorii europeni afectaţi de scandalul Dieselgate, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres. Jourova a promis, însă, că va continua să facă presiuni pentru ca Volkswagen să ofere consumatorilor europeni mai mult decât repararea vehiculelor.
Volkswagen, cel mai mare constructor auto european şi mondial, este implicat într-un scandal de amploare după ce în toamna anului trecut a recunoscut că, în perioada 2005 - 2015, a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel. Din cele aproximativ 11 milioane de vehicule afectate la nivel global, 8,5 milioane sunt în Europa.
Volkswagen a respins solicitările privind acordarea de despăgubiri celor 8,5 milioane de deţinători de vehicule din Europa în timp ce majoritatea deţinătorilor de vehicule diesel marca VW din SUA vor primi despăgubiri cuprinse între 5.000 şi 10.000 de dolari, în funcţie de valoarea vehiculelor înaintea scandalului Dieselgate.
"Am încercat să le explic celor de la Wolkswagen că, la final, un astfel de gest ar fi benefic pentru ambele părţi. Până acum însă nu s-a întâmplat nimic pe acest front", a declarat, vineri, Vera Jourova, potrivit Agerpres.
Eforturile comisarului european de a convinge Volkswagen să îi despăgubească pe consumatorii europeni sunt împiedicate de prevederile UE care acordă statelor membre puterea de a impune respectarea normelor. Precedentele tentative de a ajunge la un acord cu Volkswagen s-au soldat cu o promisiune pentru un "plan de acţiune" pentru a repara vehiculele afectate. Însă asta este departe de despăgubirile de până la 10.000 de dolari acordate clienţilor din SUA.
Acest dosar este un subiect spinos din punct de vedere politic având în vedere că jumătate din autoturismele din Europa au un motor diesel şi mii de locuri de muncă din regiune au legătură cu această tehnologie care a început să fie urmărită cu o atenţie sporită după scandalul Dieselgate.