Comisia de inventariere a arhivei SIPA şi-a început activitatea

Actualizare 13:45 Ministrul Justiţiei: "Nu este de interes public numele membrilor comisiei SIPA, ci activitatea lor"

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat astăzi că a fost constituită componenţa Comisiei de inventariere a arhivei SIPA şi a fost ales preşedintele acesteia, dar a refuzat să facă publice numele lor, invocând că acestea nu sunt de interes public şi că este o "măsură de protecţie".

Tudorel Toader a declarat, la sediul Ministerului Justiţiei: "Comisia SIPA este constituită dintr-un număr de cinci membri şi trei supleanţi... Ieri am constituit componenţa Comisiei prin ordin de ministru, astăzi ne-am văzut la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, dânşii au procedat la alegerea preşedintelui, astăzi au intrat prima zi în arhivă şi au început activitatea. Prima parte a activităţii vizează inventarierea fondului arhivistic. Pot să spun numele membrilor Comisiei, dar nu am să o fac. De ce? Pentru că este un ordin intern, este un ordin de punere în aplicare a Hotărârii de Guvern şi este o măsură de protecţie a colegilor noştri care fac parte din comisie. În caz contrar, îi veţi întreba în fiecare zi ce au văzut, ce au constatat, astfel încât nu este de interes public numele şi prenumele celor care fac parte din comisie, de interes public este activitatea pe care o desfăşoară. Fiecare are certificat ORNISS".

El a refuzat să spună dacă a trimis către Parchetul instanţei supreme concluziile raportului privind intrările neautorizate în arhiva SIPA, aşa cum anunţa duminică pe pagina sa de Facebook, însă a precizat: "Această informaţie o veţi putea lua de la Ministerul Public, nu de la ministrul Justiţiei. Ministerul Justiţiei pune la dispoziţie toate documentele, respectând regimul pe care îl are fiecare în parte. Ministrul Justiţiei nu are dosare penale. Cu privire la fapte penale, vă adresaţi Ministerului Public".

Tudorel Toader a afirmat că nu a primit nicio propunere din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru un reprezentant al intituţiei în această comisie. Potrivit ministrului, CSM a trimis invitaţia pentru desemnarea unui reprezentant către organizaţiile profesionale, către instanţe şi unităţile de parchet abia după 21 de zile. Toader a adăugat: "Din această întârziere fiecare poate să tragă câte o concluzie. Dacă mâine CSM-ul vine şi spune că X-magistrat deţinător de certificat ORNISS, în funcţie, activ, doreşte să facă parte din Comisie, prin ordin de ministru îl fac membru al Comisiei".

Întrebat dacă Ministerul Justiţiei a dat vreun aviz pentru modificarea legii care permite condamnaţilor penal după reabilitare să deţină un post în Guvern, Tudorel Toader a refuzat să răspundă, motivând că tema zilei o constituie arhiva SIPA. El a arătat: "M-am oprit la discuţie cu dumneavoastră pentru a va relata despre arhiva SIPA, ştiind că este un subiect sensibil, un subiect care de 12 ani de zile a stat pe agenda publică. Ăsta este subiectul, asta este tema pentru care m-am oprit şi v-am relatat. Alte subiecte, într-o conferinţă de presă, în momentul în care agenda îmi va permite".

(S.A.)

-------------

Comisia de inventariere a arhivei SIPA, anunţată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, îşi va începe astăzi activitatea. Ea va putea preda documente şi către organele judiciare, dacă acestea oferă motive pentru solicitarea lor în cazul unor proceduri judiciare, potrivit News.ro.

"Vivat justitia! Pentru mâine, la orele 10.00, am convocat Comisia de inventariere a arhivei SIPA. Membrii Comisiei vor alege preşedintele acesteia. La orele 10.30, Comisia va începe activitatea de inventariere a arhivei", a scris ieri ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe Facebook.

Comisia a fost înfiinţată în luna iunie, prin Hotărâre de Guvern.

Potrivit Hotărârii, Comisia pentru arhiva SIPA va avea următoarele atribuţii: inventarierea arhivei, formularea de propuneri pentru clasificarea, declasificarea sau trecerea la alt nivel de clasificare sau secretizare a documentelor sau de distrugere a lor; predarea către Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a dosarelor angajaţilor ANP şi predarea către Arhivele Naţionale ale documentelor cu valoare istorică.

Comisia are cinci membri: doi desemnaţi de către Ministerul de Justiţie, doi de către Secretariatul General al Guvernului şi unul de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Pentru fiecare membru al comisiei, va fi numit şi un supleant. Secretariatul Comisiei va fi asigurat de către două persoane: unul propus de Ministerul de Justiţie, celălalt de Secretariatul General al Guvernului. Membrii plini, supleanţii şi secretarii vor trebuie să deţină certificat ORNISS. Instituţiile de mai sus vor trebui să facă propunerile în termen de cinci zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern (HG).

Comisia este legal reunită dacă sunt prezenţi majoritatea membrilor săi, iar deciziile se iau prin vot majoritar. În cei trei ani de la constituire pe care membrii comisiei îi vor avea la dispoziţie să finalizeze inventariera arhivei, custodia documentelor va fi asigurată de către ANP. Comisia va trebuie să elaboreze rapoarte de activitate semestriale, a căror sinteză va fi publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei. Raportul final va fi aprobat de către Guvern, iar după aprobare, comisia va fi desfiinţată, în termen de cel mult trei ani de la înfiinţare.

Articolul 4 al actului normativ interzice expres predarea de informaţii din arhivă persoanelor fizice sau juridice care nu au atribuţii în cercetarea arhivei. "Comisia va putea furniza informaţii din documentele curprinse în arhiva fostei DGPA dacă există proceduri judiciare în derulare, la cererea motivată a organelor judiciare", prevede alineatul 2 al aceluiaşi articol.

La cinci luni de la începerea efectivă a activităţii comisiei, persoanele interesate vor putea să consulte documentele care îi vizează în mod direct, referitoare la viaţa lor privată. La finalizarea activităţii comisiei, după scurgerea celor trei ani prevăzuţi în HG, documentele privind viaţa privată vor fi distruse.

Înscrisurile care sunt secrete de serviciu vor putea fi desecretizate pentru a fi consultate de persoanele la care se referă, dar şi acestea vor fi distruse după trei ani, cu excepţia celor cu valoare istorică sau practică, acestea fiind transmise către Arhivele Naţionale. În cazul în care membrii comisiei au suspiciuni rezonabile privind săvârşirea unor fapte de natură penală, ei pot sesiza organele de anchetă.

HG adoptată pe 29 mai prevede desecretizarea şi celor două rapoarte întocmite de către comisiile care au lucrat în arhivă în 2008 şi anexa unuia dintre ele. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirma: "Desecretizăm rapoartele şi anexa unuia dintre ele. Întrebarea - de ce la momentul la care am făcut publică lista celor care au vizitat arhiva nu i-am cuprins pe toţi şi la un moment dat am spus că numărul celor care au vizitat arhiva a fost mai mare de 22. Pentru că bună parte din nume se află în rapoartele încă secrete şi nu aveam voie să dăm, neavând Hotărâre de Guvern".