Comisia Europeană a adoptat patru propuneri pentru modernizarea sistemului de transport al UE

Pentru a sprijini tranziţia către o mobilitate mai curată, mai ecologică şi mai inteligentă, în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European, Comisia Europeană a adoptat ieri patru propuneri care vor moderniza sistemul de transport al UE, conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul Comisiei.

Potrivit sursei citate, prin creşterea conectivităţii şi transferarea mai multor pasageri şi mărfuri pe calea ferată şi pe căile navigabile interioare, prin sprijinirea lansării punctelor de încărcare, a infrastructurii alternative de alimentare cu combustibil şi a noilor tehnologii digitale, prin acordarea unui accent mai puternic pe mobilitatea urbană durabilă, propunerile vor pune sectorul transporturilor pe calea reducerii emisiilor cu 90%.

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a precizat că CE propune "standarde mai ridicate de-a lungul reţelei TEN-T, prin stimularea transportului feroviar de mare viteză şi prin integrarea multimodalităţii, precum şi un nou coridor nord-sud în Europa de Est".

"Prin Directiva privind sistemele de transport inteligente, adoptăm tehnologiile digitale şi schimbul de date. Dorim să facem călătoriile în UE mai eficiente - şi mai sigure - atât pentru conducătorii auto, cât şi pentru pasageri şi întreprinderi. Oraşele conectate prin infrastructura UE sunt motoarele noastre economice, dar ele trebuie să fie şi oraşe în care mobilitatea este facilitată - pentru locuitori şi navetişti. Acesta este motivul pentru care recomandăm un cadru specific pentru mobilitatea urbană durabilă, care să ghideze tranziţia mai rapidă către o mobilitate urbană sigură, accesibilă, favorabilă incluziunii, inteligentă şi cu emisii zero", a mai spus AdinaVălean.

O reţea TEN-T inteligentă şi durabilă

TEN-T este o reţea la nivelul UE de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanţe scurte şi drumuri. Aceasta conectează 424 oraşe mari cu porturi, aeroporturi şi terminale feroviare. Atunci când TEN-T va fi finalizată, aceasta va reduce timpul de deplasare între aceste oraşe. De exemplu, călătorii vor putea călători între Copenhaga şi Hamburg în 2,5 ore cu trenul, în locul celor 4,5 ore necesare în prezent.

Pentru a aborda legăturile lipsă şi pentru a moderniza întreaga reţea, propunerea:

- solicită ca principalele linii de cale ferată pentru călători TEN-T să permită trenurilor să se deplaseze cu viteze de 160 km/h sau mai mari până în 2040, creând astfel conexiuni feroviare de mare viteză competitive în întreaga Uniune. Canalele şi râurile trebuie să asigure condiţii bune de navigaţie, neîngrădite, de exemplu, de nivelurile apei, pentru un număr minim de zile pe an;

- solicită mai multe terminale de transpordare, îmbunătăţirea capacităţii de manipulare la terminalele de marfă, reducerea timpului de aşteptare la punctele de trecere a frontierei feroviare, trenuri mai lungi pentru a transfera mai multe mărfuri către moduri de transport mai ecologice, precum şi opţiunea transportării camioanelor pe calea ferată pe întreaga lungime a reţelei feroviare. Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaţionale reale, aceasta creează, de asemenea, nouă "coridoare europene de transport" care integrează transportul feroviar, rutier şi căile navigabile.

- introduce un nou termen-limită intermediar, şi anume 2040, pentru a devansa finalizarea principalelor părţi ale reţelei înainte de termenul din 2050, care se aplică reţelei globale extinse. Astfel, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto şi Vigo şi Budapesta şi Bucureşti - printre altele trebuie finalizate până în 2040;

- solicită tuturor celor 424 de oraşe mari din cadrul reţelei TEN-T să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a promova mobilitatea cu emisii zero şi pentru a spori şi îmbunătăţi transportul public şi infrastructura pentru mersul pe jos şi cu bicicleta.

Creşterea traficului feroviar transfrontalier şi pe distanţe lungi

Transportul feroviar rămâne unul dintre cele mai sigure şi mai ecologice moduri de transport şi, prin urmare, se află în centrul politicii noastre de a face mobilitatea UE mai durabilă.

Propunerea TEN-T este însoţită de un plan de acţiune privind transportul feroviar transfrontalier şi pe distanţe lungi, care stabileşte o foaie de parcurs cu acţiuni suplimentare pentru a ajuta UE să îşi îndeplinească obiectivul de dublare a traficului feroviar de mare viteză până în 2030 şi de triplare a acestuia până în 2050.

Deşi numărul persoanelor care călătoresc cu trenul a crescut în ultimii ani, doar 7 % din distanţele parcurse pe calea ferată între 2001 şi 2018 au implicat călătorii transfrontaliere. Pentru a încuraja un număr mai mare de persoane să ia în considerare trenul pentru călătoriile în străinătate, planul de acţiune stabileşte acţiuni concrete pentru a elimina barierele din calea călătoriilor transfrontaliere şi pe distanţe lungi şi pentru a face călătoriile cu trenul mai atractive pentru călători.

Printre acţiuni se numără:

- o propunere legislativă în 2022 pentru a stimula emiterea de bilete multimodale uşor de utilizat;

- acordarea posibilităţii pasagerilor de a găsi cele mai bune bilete la preţul cel mai atractiv şi de a sprijini mai bine călătorii care se confruntă cu perturbări, precum şi angajamentul de a investiga o scutire de TVA la nivelul UE pentru biletele de tren;

- abrogarea normelor tehnice şi operaţionale naţionale redundante;

- anunţarea propunerilor pentru 2022 privind orarele şi gestionarea capacităţilor, care vor stimula serviciile feroviare transfrontaliere mai rapide şi mai frecvente;

- orientări privind tarifarea accesului la calea ferată în 2023, care vor facilita accesul operatorilor feroviari la infrastructură, sporind concurenţa şi permiţând preţuri ale biletelor mai atractive pentru călători.

Până în 2030, Comisia va sprijini lansarea a cel puţin 15 proiecte-pilot transfrontaliere pentru a testa abordarea planului de acţiune, înainte de intrarea în vigoare a noilor cerinţe TEN-T.

Servicii de transport inteligente pentru şoferi

Mobilitatea inteligentă face mobilitatea noastră mai durabilă. Prin urmare, Comisia propune actualizarea Directivei ITS din 2010, adaptându-se la apariţia de noi opţiuni de mobilitate rutieră, aplicaţii de mobilitate şi mobilitatea conectată şi automată. Propunerea noastră va stimula implementarea mai rapidă a unor noi servicii inteligente, propunând ca anumite date cruciale privind drumurile, călătoriile şi traficul să fie puse la dispoziţie în format digital, cum ar fi limitele de viteză, planurile de circulaţie a traficului sau lucrările rutiere, de-a lungul reţelei TEN-T şi, în cele din urmă, acoperirea întregii reţele de drumuri. De asemenea, se va asigura că serviciile esenţiale legate de siguranţă sunt puse la dispoziţie şoferilor de-a lungul reţelei TEN-T.

Propunerea de ieri va actualiza directiva în conformitate cu noile priorităţi privind îmbunătăţirea serviciilor multimodale şi digitale.

Mobilitate urbană mai curată, mai ecologică, mai uşoară

Noul Cadru de Mobilitate Urbană va aduce beneficii utilizatorilor de transport şi tuturor persoanelor din jurul lor. Oraşele găzduiesc milioane de oameni. Propunerea de astăzi abordează unele dintre provocările de mobilitate care decurg din această activitate economică intensă - congestie a traficului, emisii, zgomot.

Cadrul de mobilitate urbană stabileşte orientări europene cu privire la modul în care oraşele pot reduce emisiile şi îmbunătăţi mobilitatea, inclusiv prin intermediul planurilor de mobilitate urbană durabilă.

Accentul principal va fi pe transportul public, mersul pe jos şi cu bicicleta. De asemenea, propunerea acordă prioritate soluţiilor cu emisii zero pentru flotele urbane, inclusiv taxiuri şi servicii de ride-hailing, cât şi construirea şi modernizarea nodurilor multimodale, precum şi noi soluţii şi servicii digitale. Propunerea prezintă opţiunile de finanţare pentru autorităţile locale şi regionale pentru a implementa aceste priorităţi.

În 2022, Comisia Europeană va propune statelor membre UE o recomandare pentru elaborarea de planuri naţionale care să ajute oraşele să îşi dezvolte planurile de mobilitate.