COMISIA EUROPEANĂ AVERTIZEAZĂ:  "Suspendarea spaţiului Schengen ar putea perturba economia europeană"

O suspendare a spaţiului Schengen de liberă circulaţie ar putea avea un potenţial efect perturbator asupra creşterii economice europene, a avertizat ieri Comisia Europeană, în previziunile sale economice de iarnă, transmite AFP.

Instituţia a scos în evidenţă riscurile economice legate de sosirea masivă de refugiaţi pe teritoriul Uniunii Europene, notând că "percepţia opiniei publice în faţa numărului în creştere de refugiaţi ar putea avea un impact negativ asupra încrederii în economie, încetinind astfel consumul familiilor"

În consecinţă, Comisia face apel la depăşirea la nivelul UE a provocărilor politice majore, cum ar fi gestionarea fluxurilor de migraţie.

În prezent, şase din cele 26 de ţări din spaţiul Schengen au introdus controale temporare la frontiere, Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi Norvegia pentru a ţine sub control afluxul de migranţi, iar Franţa ca răspuns la ameninţarea teroristă.

Uniunea Europeană se pregăteşte pentru o prelungire excepţională de până la 2 ani a termenului de aplicare a acestei măsuri, în condiţiile în care cel prevăzut de legislaţia actuală, de şase luni, se apropie de expirare în unele state.

Consilierul prezidenţial Leonard Orban a declarat recent că migraţia, implicit criza pe care acest fenomen a declanşat-o, pune sub semnul întrebării întregul proiect european, precizând că este nevoie de măsuri urgente, întrucât, în opinia sa, Uniunea Europeană nu va putea rezista unui flux continuu de refugiaţi de dimensiunile celui de până acum.

Leonard Orban a precizat: "Spaţiul Schengen este parţial suspendat, efectele se văd deja pe zona economică. Dacă lucrurile vor continua, este evident că întreaga piaţă internă a UE va fi profund afectată. Am văzut deja că au început să apară studii referitoare la costurile pe care le implică renunţarea la spaţiul Schengen. Cifrele sunt enorme, vorbim de zeci de miliarde de euro pe perioade restrânse de timp. Ideea Schengen-ului este o idee extraordinară şi trebuie să găsim soluţii în primul rând la nivel european, astfel încât spaţiul Schengen să fie menţinut, e adevărat, într-o formă reformată".

Consilierul prezidenţial a susţinut că dorinţa României de adera la spaţiul Schengen, chiar şi în condiţiile în care acest spaţiu este pus sub semnul întrebării, denotă încrederea autorităţilor şi a poporului român în proiectul european.

El a arătat că există deja semne că Uniunea nu va putea rezista unui flux continuu de migranţi şi că trebuie văzut ce se poate face în cel mai scurt timp astfel încât intrările în UE să fie reduse drastic, informează Agerpres.

Acesta a amintit că România sprijină crearea unui corp european de protecţie a coastei, precum şi pregătirea cât mai rapidă a unor centre de primire, în special în Grecia, pentru refugiaţi. De asemenea, Leonard Orban a pledat pentru o aplicare cât mai rapidă a Acordului UE - Turcia.

• Ministrul olandez pentru afaceri externe Bert Koenders: "Fluxurile de migranţi "trebuie reduse"

UE trebuie să treacă peste temerile şi diviziunile care o paralizează pentru a putea gestiona fluxurile de migraţie şi refugiaţi în mod eficient, au declarat recent o serie de deputaţi în dezbaterea cu oficialii Comisiei Europene şi preşedinţia olandeză. Protejarea eficientă a graniţelor externe ale UE este importantă pentru a păstra zona de circulaţie liberă Schengen, au spus ei. Unii deputaţi au cerut toleranţă zero faţă de atacurile rasiste şi violente împotriva migranţilor şi refugiaţilor.

Deputaţii au mai subliniat şi nevoia de a respecta principiul internaţional al nereturnării şi au discutat despre instrumentului de asistenţă pentru refugiaţi destinat Turciei.

Ministrul olandez pentru afaceri externe Bert Koenders a spus, în numele preşedinţiei Consiliului, că fluxurile de migranţi "trebuie reduse". În acest scop, măsurile deja agreate trebuie implementate, mai ales în ceea ce priveşte relocarea şi hotspot-urile. El a exprimat o îngrijorare aparte pentru situaţia umanitară din Balcanii de Vest şi pentru riscurile întâmpinate de minorii neînsoţiţi care ajung în Europa.

"Gestionarea de către UE a migraţiei este un eşec deplin, arătând opusul solidarităţii", a spus Laura Ferrara (EFDD, IT), adăugând: . "Ne uităm la efecte fără să ne uităm şi la cauze".

Laura Ferrara a criticat liderii UE pentru "externalizarea" responsabilităţilor către Turcia.

"Treziţi-vă! Schengen este un eşec şi UE este un fiasco. Închideţi graniţele şi protejaţi olandezii", i-a cerut Vicky Maeijer (ENF, NL) lui Koenders.

Comisarul pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a recunoscut că până acum au fost făcute "progrese slabe" în statele membre "din prima linie" şi în toate celelalte. Lista cu lucruri de făcut este lungă: relocare, reinstalare, hotspot-uri, reîntoarceri, a mai spus el. În ceea ce priveşte Schengen, Dimitris Avramopoulos a spus: "Comisia pregăteşte toate opţiunile (...), dar nu este vorba despre a renunţa la Schengen sau a exclude un stat membru". În ceea ce priveşte atacurile de la Köln, Avramopoulos consideră că nu toţi refugiaţii şi migranţii sunt o ameninţare la adresa ordinii publice.

Liderul PPE Manfred Weber (DE) a spus: "Nu este vorba despre lipsă de idei, ci despre un blocaj, în Consiliu, dar şi în această adunare, (...) o diviziune pe care trebuie să depăşim pentru a asigura Schengen". El a subliniat că UE are nevoie de o supraveghere eficientă a graniţelor, pentru a sprijini autorităţile şi pentru a permite Frontex să acceseze Sistemul de Informaţii Schengen. "Aşteptarea noastră este că cei care sunt găzduiţi şi protejaţi în statele UE să respecte culturile şi legile acestora", a mai spus el.

Liderul S&D, Gianni Pittella (IT) a spus că "există un virus care infectează Europa, virusul fricii", care împiedică UE să ia deciziile corecte şi ameninţă să o distrugă. Pittella a avertizat că fluxurile de migranţi vor creşte în primăvară şi a subliniat cu precădere situaţia riscantă a copiilor migranţi.

La rândul său, Syed Kamall (ECR, UK) a precizat: "Nu avem la dispoziţie luni sau ani să rescriem cartea de reguli a UE, avem doar câteva săptămâni (...)."Dacă statele membre nu pot gestiona propriile graniţe (...) să nu fiţi surprinşi dacă alţii doresc să vă scoată din joc. Schengen nu trebuie rescris, trebuie doar să funcţioneze mai bine".

Liderul grupului ALDE Guy Verhofstadt (BE) a cerut preşedinţiei UE să acţioneze conform articolului 78 din Tratat (azil şi protecţie internaţională) pentru a prelua controlul graniţelor externe ale UE şi pentru a crea o forţă rapidă de răspuns. "Europa trebuie să facă acest lucru", a spus el, adăugând că decizia de a acţiona ar putea fi luată la următorul Consiliu European.

"Gestionarea crizei refugiaţilor cere mai multă cooperare, nu acţiuni alese de statele membre care pun la îndoială deciziile comune", a spus Dimitrios Papadimoulis (EUL/NGL, EL). El a subliniat că doar 40 din 160.000 de refugiaţi ajunşi în Grecia şi Italia au fost relocaţi până acum.

Rebecca Harms (Verzi/ALE,DE) a fost de acord că este necesară o mai bună gestionare a graniţelor, subliniind că mai mult sprijin este necesar pentru refugiaţii aflaţi în Turcia, pentru a le asigura mai mult decât simpla supravieţuire.