Comisia Europeană cere lichidarea CFR Marfă. Luna şi suta de milioane de euro recuperaţi, plus dobândă la dobândă

Decizie dură publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind soarta CFR Marfă, semnată de vicepreşedintele Comisiei Margrethe Verstager, conform clubferoviar.ro

În timp ce ministrul Cătălin Drulă analizează şi prezintă proiecte de autostrăzi, CE decide că statul trebuie să recupereze în doar şase luni, în mod "imediat şi efectiv" 569 milioane de euro, plus dobânda compusă de la CFR Marfă. Aceasta echivalează efectiv cu desfiinţarea companiei de stat, lichidarea CFR Marfă, în condiţiile în care ţări precum Polonia sau Cehia au ştiut să îşi apere operatorii naţionali. Ca un făcut, parcă anticipând decizia, Guvernul Cîţu a dat acum câteva zile liber la vânzarea activelor şi acţiunilor la companiile de stat, interzisă printr-o măsură adoptată în Guvernarea PSD.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

lichidarea CFR Marfă percheziţii la CFR Marfă Experţii sociali de la CFR Marfă măşti de protecţie pentru angajaţii CFR Marfă

Traian Preoteasa e autorul unui concordat neinspirat, care poate duce la lichidarea CFR Marfă

Decizia Comisiei Europene este voluminoasă, întinsă pe 70 de pagini, fapt pentru care vom prezenta doar partea de dispoziţii. Documentul poate fi consultat integral aici.

Comisia consideră că CFR Marfă a beneficiat de ajutor de stat necuvenit în privinţa:

neexecutarea şi acumularea în continuare a datoriilor CFR Marfă la bugetul de stat între 2010 şi conversia creanţelor în acţiuni din 2013;

neexecutarea şi acumularea în continuare a datoriilor CFR Marfă faţă de CFR Infrastructură între 2010 şi conversia creanţelor în acţiuni din 2013;

conversia creanţelor în acţiuni din 2013;

neexecutarea şi acumularea în continuare a datoriilor CFR Marfă faţă de CFR Infrastructură după conversia creanţelor în acţiuni din 2013 până în 2018 inclusiv.

Se consideră că una dintre măsuri, anume "continuarea neexecutării datoriilor la bugetul statului (datorii la asigurările sociale şi impozite restante) după măsura de conversie a creanţelor în acţiuni din 2013", nu poate fi considerată ajutor de stat "Comisia remarcă faptul că, într-adevăr, termenul de plată a datoriilor la bugetul de stat nu coincide neapărat cu sfârşitul exerciţiului fiscal şi, prin urmare, cuantumul corespunzător al datoriilor la bugetul de stat reflectat în bilanţul CFR Marfă ar putea să nu reprezinte cu acurateţe datoriile acumulate efective (...) Ţinând cont de cele de mai sus, Comisia consideră că continuarea neexecutării datoriilor la bugetul de stat după conversia creanţelor în acţiuni din iunie 2013 până în 2017 nu este demonstrată, iar comportamentul ANAF în ceea ce priveşte executarea datoriilor pentru 2018 este conform cu principiul operatorului privat în economia de piaţă. Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura 4 nu constituie un ajutor de stat", spune Comisia.

Cât este datoria care poate duce la lichidarea CFR Marfă

"Sunt incompatibile cu piaţa internă ajutoarele de stat în valoare de cel puţin 2 619,27 milioane RON (aproximativ 569,41 milioane EUR), şi anume ajutorul acordat prin aplicarea măsurii 1 (cel puţin 1 001,2 milioane RON, aproximativ 217,65 milioane EUR), plus ajutoarele acordate prin aplicarea măsurii 2 (cel puţin 783,78 milioane RON, aproximativ 170,39 milioane EUR) şi măsurii 5 (cel puţin 834,29 milioane RON, aproximativ 181,37 milioane EUR), la care se adaugă, pentru toate sumele restante datorate pentru măsurile 1, 2 şi 5, luate individual, dobânda pe piaţă corespunzătoare (care urmează să fie stabilită în conformitate cu metodologia de calcul descrisă), toate acordate ilegal de România, cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în favoarea CFR Marfă".

Dobânda percepută CFR Marfă riscă să ajungă la valori importante căci va fi una compusă, adică de tip dobândă la dobândă dispune CE.

Care sunt obligaţiile României

"Începând de la data adoptării prezentei decizii:

România trebuie să pună capăt inacţiunii legate de neexecutarea silită a datoriilor menţionate

Ajutoarele menţionate trebuie să fie recuperate imediat şi efectiv. România trebuie să se asigure că prezenta decizie este pusă în aplicare în termen de şase luni de la data la care îi este notificată.

În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, România trebuie să îi transmită Comisiei următoarele informaţii: (a) suma totală (principal plus dobândă) care trebuie recuperată de la beneficiar; (b) o descriere detaliată a măsurilor deja adoptate şi a celor planificate în vederea conformării cu prezenta decizie; (c) documente care atestă că beneficiarul a fost somat să ramburseze ajutorul.

România trebuie să informeze Comisia despre progresele înregistrate în ceea ce priveşte măsurile naţionale întreprinse pentru a pune în aplicare prezenta decizie până la recuperarea integrală a ajutoarelor menţionate. Aceasta trebuie să îi comunice imediat, la simpla solicitare a Comisiei, informaţiile privind măsurile care au fost deja adoptate şi cele planificate în vederea conformării cu prezenta decizie. De asemenea, România trebuie să furnizeze informaţii detaliate privind cuantumurile ajutoarelor şi ale dobânzilor deja recuperate de la beneficiar".

Documentul Comisiei Europene analizează exhaustiv şi critic comportamentul ANAF faţă de CFR Marfă, pretenţiile României privind aplicarea Testului investitorului privat în cazul companiei, mecanismul privatizării şi conversiei datoriilor în acţiunir, evoluţia financiară a companiei după momentul aşa zisei privatizări şi (i)nacţiunea statului faţă de situaţie.

Investigaţia a pornit în urma unei plângeri a Operatorilor Privaţi Feroviari din România. "La momentul depunerii plângerii, asociaţia avea 16 membri dintre care 13 erau activi în domeniul transportului feroviar de marfă (iar nu în transportul feroviar de călători). Printre membri se numărau Grup Feroviar Român S.A. ("GFR"), Deutsche Bahn Cargo România ("DB Cargo România"), Unicom Tranzit SA ("Unicom Tranzit"), Cargo Trans Vagon S.A. ("Cargo Trans Vagon"), Transferoviar Grup S.A. ("Transferoviar Grup"), Vest Trans Rail SRL ("Vest Trans Rail"), Servtrans Invest S.A. ("Servtrans Invest"), Tehnotrans Feroviar SRL ("Tehnotrans"), Via Terra Spedition, Rail Cargo Carrier România (parte a Rail Cargo Group din Austria), Tim Rail Cargo, Rail Force SRL şi Trans Expedition Feroviar SRL", explică Comisia Europeană.

Interesant e faptul că printre reclamanţi se găseşte Deutsche Bahn companie acuzată în ţara ei de încasarea mascată sau nu a unor subsidii importante de la statul german, niciodată investigată de către Comisia Europeană.

Actorii importanţi în dezastrul CFR Marfă

lichidarea CFR Marfă

Lucian Bode, întâlnire cu Verstager. Vicepreşedintele CE nu s-a lăsat impresionată

Nu neaparat in ordinea culpei lor:

Cătălin Drulă. Asemenea predecesorilor săi actualul ministru al Transporturilor se mulţumeşte a declara că va analiza situaţia companiei, în loc de măsuri drastice immediate şi informare completă a opiniei publice. Detaliile oferite public de către ministru suntcomplete când vine vorba de autostrăzi.

Lucian Bode şi Traian Preoteasa. Fostul ministru are una dintre culpele cele mai mari în problemă. A lăsat de capul ei conducerea companiei şi a acceptat implicarea acesteia intr-un neinspirat plan de concordat care nu a protejat în niciun fel compania în faţa acuzelor de ajutor de stat. O declanşarea a procedurilor de insolvenţă ar fi ajutat cu adevărat compania şi a fost chiar recomandată acum un an de experţii in reorganizare însă urechile celor de la Ministerul Transporturilor erau inchise. Traian Preoteasa, fost director general CFR Marfă, s-a declarat mândru că este unul dintre autorii şi inventatorii procedurii de concordat atât de nocivă. In două cuvinte procedura a presupus o reorganizare de tip "aceeaşi Mărie cu altă pălărie", adică cedarea activelor către o companie nou înfiinţată, tot de stat, găselniţă ieftină, neacceptată de către Comisia Europeană.

Victor Ponta şi Traian Băsescu. Primul în calitate de premier şi ministrul Transporturilor, al doilea în calitate de preledinte al ţării au desfăşurat în anul privatizării o luptă politică ce a antrenat inclusiv soarta companiei. Astfel Victor Ponta dorea ca privatizarea să fie aprobată în CASAT, fapt refuzat de Traian Băsescu.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, urma să îşi de acceptul asupra preluării. Nu este clară culpa sa, însă acceptul nu a venit din partea Consiliului, fapt pentru care investitorul s-a retras.

Relu Fenechiu, fruntaşul liberal a dat tonul privatizării, gândind schema de desfăşurare. Una dintre greşeli a fost că în iunie 2010 , în guvernul Emil Boc II (ministru Radu Berceanu) România s-a angajat să privatizeze în 2011 cel târziu compania, termenul fiind unul prea scurt.

Ramona Mănescu, fostul ministru al Transporturilor, soţia fruntaşului liberal Rareş Mănescu, a fost cea care a pus cruce privatizării în toamna lui 2013. " Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut României ca privatizarea CFR Marfă să fie finalizată cel mai târziu la 15 octombrie (2013 - n.red.)", spunea ea atunci. In aceeaşi toamnă Mănescu, un personaj politic controversat cu avere obţinută neclar susţinea că privatizarea CFR Marfă nu a fost un eşec existând doar probleme de "timing".

La lista de mai sus se pot adăuga numele tuturor premierilor şi miniştrilor din ultimii opt ani care nu a făcut nimic pentru redresarea companiei deşi era clar că la Bruxelles ceasul ticăia în dosarul ajutor de stat pentru CFR Marfă.

Care este viitorul. Lichidarea CFR Marfă sau redresarea societăţii

Cum ar putea fi evitată lichidarea CFR Marfă ? Unele opinii ale experţilor în reorganizare spun că s-ar putea declanşa o procedură de insolvenţă în cadrul companiei in urma căreia în câţiva ani CFR Marfă să se redreseze. Pentru aceasta este necesar un plan de reorganizare aprobat de creditori şi care să fie aprobat şi în Justiţie. Presupunând că aceşti paşi sunt parcurşi nu este clară reacţia Comisiei Europene la o astfel de măsură. Teoretic Comisia ar trebui să nu aibă niciun cuvând de spus, aici fiind voinţa acţionarilor, creditorilor CFR Marfă şi a judecătorilor care judecă situaţia.

Însă în mod discutabil la finele anului trecut Comisia Europeană, potrivnic declaraţiilor privind independenţa justiţiei nu s-a sfiit să critice însăşi opiniile profesionale ale judecătorilor.

CE a considerat că partea română, instanţele de judecată ar trebui să uite de concordatul aprobat de judecători."Serviciile Comisiei consideră că autorităţile române trebuie să lase neaplicate procedurile în curs ale concordatului preventiv deoarece acestea nu conduc la implementarea la timp a deciziei şi împiedică ieşirea CFR Marfă de pe piaţa internă. În mod similar, instanţele naţionale nu ar trebui să continue să urmeze proceduri de restructurare dacă acestea nu conduc la implementarea la timp a deciziei. Prin urmare, Tribunalul Bucureşti nu ar trebui să continue procedura de concordat preventiv în curs din moment ce aceasta împiedică o implementare imediată a deciziei. Serviciile Comisiei remarcă de asemenea că, în situaţia în care se propune creditorilor un plan care prevede continuarea activităţii beneficiarului ajutorului, autorităţile Statului Membru în cauză pot sprijini acest plan numai dacă asigură recuperarea sumei integrale în termenul de timp aferent recuperării. În sensul celor de mai sus, ANAF şi CFR Infrastructură ar trebui să se reţină, în calitatea lor de furnizori ai ajutorului, de la sprijinirea unui concordat preventiv cu creditorii care nu conduce la o recuperare eficientă şi la timp a deciziei", spuneau în toamnă într-o scrisoare trimisă României oficialii Comisiei Europene.

Rămâne de văzut dacă vom asista la lichidarea CFR Marfă sau se va produce o minune.