Comisia Europeană refuză să introducă un nivel minim al activelor băncilor care poate fi utilizat de organismele de reglementare în momentul închiderii unei bănci, potrivit unui document legislativ consultat de Reuters care relaxează cerinţele pentru instituţiile de credit.
Documentul pune Executivul comunitar în opoziţie cu noua entitate europeană înfiinţată pentru închiderea băncilor cu probleme, Comitetul Unic de Rezoluţie (SRB). Preşedintele SRB, Elke Koenig, a declarat în repetate rânduri că cerinţa minimă pentru fonduri proprii şi pasive eligibile (MREL) ar trebui să fie de 8% din pasivele totale şi fondurile băncilor, iar în cazul băncilor de importanţă sistemică ar trebui să fie şi mai mare.
Cerinţa minimă pentru fonduri proprii şi pasive eligibile (MREL) este esenţială pentru a permite aşa-numitul "bail-in" al activelor băncilor, o procedură concepută pentru a permite forţarea acţionarilor băncilor, deţinătorilor de obligaţiuni şi deponenţilor mari să plătească pentru salvarea unei bănci, înainte de a putea fi utilizaţi banii contribuabililor.
Într-un proiect de regulament care ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare şi care va fi aplicabil în mod automat, Comisia refuză să introducă un nivel minim pentru MREL. Potrivit Executivului comunitar, "autorităţile de rezoluţie vor stabili nivelul de pierderi pe care instituţia sau grupul ar trebui să fie capabil să le absoarbă pe baza unui analize de la caz la caz". Comitetul Unic de Rezoluţie va putea să impună un nivel minim al MREL de 8% sau mai mult dacă demonstrează că este necesar. SRB elaborează în prezent planurile de rezoluţie pentru cele peste 140 de bănci pe care le supraveghează, potrivit Agerpres.
De asemenea, Comisia refuză să impună şi o perioadă minimă de tranziţie pentru ca băncile să ajungă la un nivel adecvat al MREL, în condiţiile în care Autoritatea Bancară Europeană a propus o perioadă maximă de patru ani. "Autorităţile de rezoluţie vor determina perioada de tranziţie adecvată, care va fi cât mai scurtă posibilă" se arată în propunerea Comisiei.
Executivul comunitar a explicat că actualele norme UE nu stabilesc un nivel minim al MREL şi nici o perioadă clară de tranziţie, aceste chestiuni urmând să fie rezolvate prin acte normative secundare.