Comisia Europeană critică dur politica guvernului Dăncilă

Oficialii de la Bruxelles sunt îngrijoraţi de derapajele fiscale provocate atât de guvern, cât şi de Parlamentul României. Într-un document emis ieri de Comisia Europeană şi adresat Consiliului European, CE solicită autorităţilor de la Bucureşti să ia măsuri urgente pentru rectificarea problemelor constatate de oficialii europeni.

Este vroba despre Recomandările Specifice de Ţară pentru Semestrul European, pe care Comisia de la Bruxelles le-a transmis ieri. În document se atrage atenţia asupra efectelor nocive ale OUG 114/2018, dar şi asupra tendinţei generale de a legifera netransparent, prin ordonanţe de urgenţă.

Comisia Europeană mai arată că noua lege a pensiilor reprezintă un risc la adresa sustenabilităţii finanţelor publice şi critică slaba colectare bugetară.

Comisia a trimis şi un avertisment guvernului Dăncilă cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 şi solicită Consiliului să recomande corectarea abaterii semnificative.

În Recomandările Specifice de Ţară se arată că este necesar ca autorităţile de la Bucureşti să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata nominală de creştere a cheltuielilor publice nete primare nu va depăşi 4,5% în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0% PIB. Pe baza prognozei din primăvara Comisiei 2019, există un risc de abatere de la această recomandare în 2019.

Oficialii europeni sunt de părere că vor fi necesare măsuri suplimentare semnificative începând cu 2019, pentru ca ţara noas­tră să se conformeze dispoziţiilor Pactului de stabilitate şi creştere, având în vedere o perspectivă fiscală puternic deteriorată.

Comisia arată că, în privinţa taxei pe valoarea adăugată, diferenţa dintre veniturile teoretic estimate şi veniturile efectiv colectate rămâne foarte mare în ţara noastră. În plus, prevalenţa plăţilor în numerar facilitează evaziunea fiscală. În ultimul an, Româ­nia a înregistrat progrese limitate în abordarea recomandării repetate specifice ţării de a consolida respectarea şi colectarea impozitelor. Oficialii europeni susţin că introducerea de case de marcat electronice conectate la sistemul IT al administraţiei fiscale progresează destul de încet.

În documentul emis de Comisia de la Bruxelles se mai arată: "După mai mulţi ani de eforturi continue de consolidare a sectorului financiar, stabilitatea financiară a fost din nou tensionată în 2018 de un set de iniţiative legislative guvernamentale şi parlamentare. Impozitul pe activele băncilor adoptat de guvern printr-o ordonanţă de urgenţă la sfârşitul lunii decembrie 2018, fără evaluare de impact sau consultare a părţilor interesate, a ridicat o serie de preocupări serioase legate de impactul său negativ asupra situaţiei prudenţiale a băncilor, şi în cele din urmă investiţii şi creştere economică. Modul de adoptare şi dispoziţiile sale au avut un efect negativ semnificativ asupra cursului de schimb, asupra capacităţii guvernului de a împrumuta pe piaţă şi, în cele din urmă, asupra percepţiei părţilor interesate asupra riscurilor operaţionale.

În timp ce unele aspecte controversate ale taxei au fost modificate în martie 2019, modificările au fost adoptate din nou printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului şi fără o evaluare a impactului. Cele mai dificile aspecte ale impozitului bancar asupra activelor totale au fost eliminate. Cu toate acestea, conform noii formule, impozitul poate denatura stimulentele de credit, ceea ce ar putea duce la o alocare greşită a creditului în economie. Trebuie evaluate posibilele implicaţii ale acestor modificări pentru transmiterea politicii monetare".

• Pilonul II de pensii, în pericol

Oficialii europeni sunt nemulţumiţi şi de legile adoptate de Parlament la sfârşitul anului 2018, care au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională în martie 2019, dar care au determinat o presiune suplimentară asupra sectorului bancar şi au consolidat percepţia generală asupra unui cadru juridic imprevizibil.

Printre legile criticate se numără şi noua lege a pensiilor, care, în opinia Comisiei Europene, este susceptibilă de a pune în pericol viabilitatea finanţelor publice. Reforma sis­temului de pensii introdusă în 2008 a fost diluată treptat, apreciază Comisia. După amânări repetate ale majorărilor programate ale contribuţiilor la fondurile de pensii din cel de al doilea pilon, care ar fi trebuit să ajungă la 6 % din salariile brute până în 2016, contribuţiile au fost reduse la 3,75 % din salariile brute începând din 2018. Fondurile de pensii din cel de al doilea pilon au fost slăbite şi mai mult printr-o serie de măsuri adoptate de guvern printr-o ordonanţă de urgenţă la sfârşitul anului 2018. Contribuţiile la aces­te fonduri au devenit opţionale după o perioadă de contribuţie de minimum cinci ani. S-au înăsprit semnificativ cerinţele de capital minim pentru societăţile de administrare a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon, ceea ce creează un risc de ieşire de pe piaţa din România a societăţilor de administrare a unor astfel de fonduri. Comisioanele de administrare percepute pentru contribuţiile brute au fost, de asemenea, reduse în mod semnificativ, ceea ce ar putea afecta rezultatele financiare ale societăţilor de administrare a fondurilor şi ar putea mări probabilitatea ieşirii lor de pe piaţă. Acest lucru ar putea avea implicaţii negative asupra dezvoltării pieţei locale de capital şi a grupului investitorilor instituţionali, privând totodată economia de o sursă atât de necesară de investiţii pe termen lung. În plus, slăbirea sau abandonarea celui de al doilea pilon de pensii va face ca veniturile din pensii să fie mai puţin diversificate şi va expune pensiile unor riscuri politice şi demografice mai ridicate. În martie 2019, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, guvernul a menţinut noile cerinţe de capital minim pentru societăţile de administrare a fondurilor, dar a amânat pentru decembrie 2019 termenul pentru plata integrală a capitalului suplimentar. Alte dis­poziţii ale ordonanţei de urgenţă din decembrie 2018 care pun în pericol viabilitatea fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon rămân neschimbate.

• Infrastructură slabă, statul de drept în pericol

Totodată, oficialii de la Bruxelles spun că infrastructura, inclusiv în sectorul trans­porturilor, al energiei, al deşeurilor şi al apelor reziduale, rămâne în continuare slabă şi limitează perspectivele de creştere ale României. În documentul emis ieri se arată: "În ciuda investiţiilor publice semnificative după aderarea României la UE, infrastructura sa fizică rămâne subdezvoltată. Capacitatea globală de inovare a României rămâ­ne scăzută, iar competitivitatea sa viitoare este provocată de diferenţa de productivitate şi de inovare dintre firmele străine şi cele interne. Investiţiile României în cercetare şi dezvoltare sunt cele mai scăzute din UE (0,5% din PIB), iar cheltuielile publice de cercetare şi dezvoltare continuă să scadă de la 0,32% din PIB în 2011 la 0,21% din PIB în 2017, împiedicând orice consolidare a capacităţilor".

Chiar dacă proiectele de infrastructură recent pregătite şi trimise Comisiei Europene se află în faza aprobării, unele proiecte importante, cum ar fi autostrada Sibiu-Piteşti, lipsesc de pe masa oficialilor europeni, iar implementarea, în general, continuă să rămână în urmă. În plus, absorbţia fondurilor UE a fost determinată până în prezent de proiectele pregătite pentru perioada anterioară de programare, în timp ce o serie de noi proiecte pentru perioada curentă nu este încă pe deplin dezvoltată.

Comisia de la Bruxelles este nemulţumită şi de conducerea politicii publice, care în ţara noastră a devenit din ce în ce mai imprevizibilă, având în vedere mediul de afaceri. Oficialii europeni susţin că un exemplu recent în acest sens este adoptarea, prin ordonanţă de urgenţă a guvernului, a unui set de măsuri de amploare care afectează funcţionarea sectorului bancar, a doi administratori de fonduri pentru pilonii de pensii, a companiilor de energie şi de telecomunicaţii, fără consultarea părţilor interesate sau evaluarea impactului.

În document se mai arată că "evoluţiile pe parcursul ultimului an au ridicat îngrijorări cu privire la statul de drept şi au consolidat preocupările serioase de anvergură privind ireversibilitatea şi sus­tenabilitatea progreselor anterioare ale României în ceea ce priveşte reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei la nivel înalt". Comisia consideră că modificarea legilor justiţiei conţine o serie de măsuri care slăbesc garanţiile juridice pentru independenţa justiţiei. Noile legi pot submina atât eficacitatea muncii zilnice a judecătorilor şi procurorilor, cât şi încrederea publică în sistemul judiciar. Oficialii europeni susţin că factorii de decizie din ţara noastră exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare şi asupra magistraţilor individuali, inclusiv prin înfiinţarea unei secţii de urmărire penală specializată pentru infracţiunile comise de magistraţi.

De asemenea, ei mai afirmă că modificarea legislaţiei penale va avea un impact negativ asupra eficacităţii investigaţiilor şi proceselor penale şi va dezincrimina o parte dintre infracţiunile de corupţie.