Comisia Europeană a solicitat, ieri, ţării noastre să notifice în termen de două luni transpunerea deplină a Directivei privind administratorii de fonduri de investiţii alternative (2011/61/UE), ca să nu trimită cazul la Curtea Europeană de Justiţie, în condiţiile în care termenul limită de adoptare a normelor era 22 iulie 2013. Directiva prevede norme de reglementare şi de supraveghere pentru administratorii de scheme de investiţii alternative adresate investitorilor profesionişti.
Horia Gustă, director general la Certinvest şi membru în Consiliul Asociaţiei Administratorilor de Fonduri, ne-a declarat: "Este o tragedie acest subiect în România! Noi am depăşit cu un an şi patru luni termenul de implementare a legii, care nu trebuie să facă mare lucru, trebuie doar să preia aproape cu «copy-paste» (dar bine ar fi să nu fie copiată integral), iar după, să se dea o Ordonanţă de Urgenţă sau o lege care să reglementeze aceste fonduri de investiţii alternative, adică SIF-uri şi AOPC-uri".
Domnia sa explică: "România, practic, trebuia să adopte lege sau OUG, iar, pe baza ei, Autoritatea de Supraveghere Financiară trebuia să emită un regulament de aplicare".
Directorul "Certivest" menţionează că, astăzi, aceste fonduri şi SIF-urile au ca bază de reglementare Regulamentul CNVM 15/2004.
Horia Gustă ne-a mai declarat: "Noi, la Asociaţia Administratorilor de Fonduri, am făcut interpelări şi intervenţii la ASF de nenumărate ori ca să avem această lege implementată. Se pare că ASF are deja pregătit regulamentul, dar nu poate să îl emită până nu avem lege.
Proiecte de lege şi de ordonanţă au existat, acum un an, dar iată că s-a făcut 2014, toamna, şi nu avem nimic implementat. Au fost circulate, recirculate pe la Ministerul de Justiţie, de Finanţe, dar nu a ieşit ca lege".
Reprezentantul "Certinvest" nu crede că este posibil ca Parlamentul României să scoată o asemenea lege în două luni, termenul putând să fie respectat doar dacă guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă.
Horia Gusta completează: "Dacă va fi adoptată o OUG, atunci se va copia integral textul din directivă, fără să îşi dea nimeni cu părerea, fără să fie adaptat la legislaţia şi la interesele noastre".
Directorul Certinvest aminteşte că nerespectarea termenului limită de două luni va atrage procedura de infringement, iar statul va trebui să plătească 30.000 euro pe fiecare zi de depăşire.
Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, spunea, la începutul anului, că a transmis, în cursul anului 2013, proiectul de act normativ (OUG) de transpunere în legislaţia naţională a prevederilor Directivei UE nr. 61/2011 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative (DAFIA) la Ministerul Finanţelor.
Boni Cucu, director general la direcţia generală relaţii financiare internaţionale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, ne-a declarat că proiectul de lege se află la Ministerul Justiţiei, care ar mai avea câteva observaţii pe el.
"Noi am retransmis azi (nr. ieri) o solicitare Ministerului Justiţiei, pentru urgentare, fiindcă suntem aproape de infringement şi, dacă mâine (n.r. azi) nu avem un răspuns de la ei, vom organiza urgent o întâlnire cu toate părţile implicate."
Domnia sa ne-a mai spus: "Pentru adoptare, partea politică poate să ne ajute. Guvernul ne-a transmis să ne străduim să eliminăm pe cât posibil promovarea actelor normative prin ordonanţe de urgenţă. Dar cele ce ţin de Comisia Europeană încercăm să le facem prin OUG."
Directiva 2011/61/UE stabileşte normele ce ţin de autorizarea, desfăşurarea şi transparenţa activităţii administratorilor de fonduri de investiţii alternative care gestionează şi/sau distribuie acţiuni sau unităţi ale unor fonduri de investiţii alternative în Uniune.
Documentul precizează că administratorii de fonduri de investiţii alternative sunt responsabili de administrarea unui volum important de active investite în Uniune, răspund pentru o parte importantă a tranzacţiilor cu instrumente financiare pe pieţe şi pot exercita o influenţă semnificativă asupra pieţelor şi societăţilor în care investesc.
Pentru a fi autorizaţi, managerii de fonduri alternative trebuie să deţină un anumit nivel de capital sub formă de active lichide sau active pe termen scurt. Potrivit directivei, administratorii interni de organisme de plasament colectiv trebuie să aibă un capital iniţial de cel puţin 300.000 euro, iar administratorii externi de cel puţin 125.000 euro.
Directiva obligă administratorii de fonduri de investiţii alternative să realizeze în mod regulat simulări de criză care să le permită evaluarea riscului de lichiditate.
Administratorii vor trebui să se asigure că fondurile pe care le administrează au un depozitar independent. Acesta va fi responsabil atât în faţa managerului, cât şi a investitorului. Depozitarul poate fi o instituţie de credit cu sediul social în UE autorizată în conformitate cu reglementările în domeniu, o firmă de investiţii cu sediul social în UE care respectă anumite condiţii sau o altă categorie de instituţii, care face obiectul reglementării prudenţiale şi al supravegherii continue.
Directiva mai introduce şi cadrul unei pieţe unice care ar permite managerilor de fonduri alternative să-şi exporte serviciile într-un alt stat membru pe baza unei singure autorizaţii.
• Alte două proceduri de infringement - pentru normele de siguranţă a căilor ferate şi impozitarea veniturilor din dobânzi
Comisia Europeană a cerut României să-şi pună toate normele naţionale în conformitate cu Directiva 2004/49/CE privind siguranţa căilor ferate, cererea vizând independenţa autorităţii de siguranţă şi a organismului de investigare, potrivit unui comunicat.
Legislaţia ar fi trebuit să fie în vigoare încă din aprilie 2006. În februarie 2013, Comisia a declanşat o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României în legătură cu această chestiune, iar joi CE a decis trimiterea unui infringement (aviz motivat - a doua etapă a acţiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor).
Comisia precizează că România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde. "Dacă România nu reacţionează în mod satisfăcător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa acestei chestiuni", se mai arată în comunicat.
Directiva 49 din 2004 vizează dezvoltarea unei abordări comune privind siguranţa căilor ferate, astfel încât toate reţelele feroviare comunitare să demonstreze în mod constant niveluri înalte de siguranţă, iar cetăţenii europeni să călătorească în siguranţă pe aceste reţele. Stabilirea unor cerinţe de siguranţă privind sistemul feroviar include gestionarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii şi a funcţionării traficului, rolurile şi responsabilităţile întreprinderilor feroviare şi ale administratorilor de infrastructură, precum şi interacţiunea acestora. În plus, trebuie să se asigure un cadru comun de reglementare în domeniul siguranţei, reglementarea, gestionarea şi controlul siguranţei şi investigarea independentă a accidentelor.
O altă procedură de infringement se referă la tratamentul discriminatoriu aplicat de autorităţile de la Bucureşti în ceea ce priveşte impozitarea entităţilor juridice străine.
Comisia cere României să-şi modifice normele privind impozitarea veniturilor din dobânzi, deoarece acestea restricţionează prestarea liberă de servicii şi libera circulaţie a capitalurilor pe piaţa unică a UE. În prezent, entităţile juridice rezidente îşi pot deduce cheltuielile indirecte legate de generarea de venituri din dobânzi. Rezultatul este că se impozitează doar veniturile lor nete, precizează CE. Dar entităţile juridice stabilite într-un alt stat membru UE şi fără un sediu permanent în România nu pot beneficia de această deducere, fiind impozitate "mai împovărător pe baza veniturilor brute din dobânzi obţinute direct din România".
Comisia nu consideră că există "o justificare valabilă" pentru acest tratament diferit în ceea ce priveşte impozitarea şi consideră că acesta este discriminatoriu şi restricţionează libera circulaţie a serviciilor şi anunţă România că are la dispoziţie două luni să-şi modifice normele pentru a le pune în conformitate cu legislaţia UE, în caz contrar putând sesiza Curtea de Justiţie a UE.
1. Export de servicii de balta
(mesaj trimis de gigi ot infrigi în data de 17.10.2014, 08:02)
Performantele de administrare a AOPC-urilor din Romania de rit Bilteanu&Lakis uimesc UE, iar infringementul este declansat de frustrarea maxima a cetatenilor UE care nu pot avea parte de expertiza unica a hotilor fara frontiere din Romania zis si bilteni