Fondul gigant de redresare al UE, care ar fi urmat să excludă proiectele care favorizau schimbările climatice sau afectau mediul, ar putea în unele condiţii să fie folosit pentru investiţii într-un combustibil fosil, şi anume gazul, a anunţat vineri Comisia Europeană, transmite Reuters şi Agerpres.
Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE, în valoare de 672,5 miliarde de euro, a primit vineri ultima aprobare, prin parafarea documentului de către preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, şi premierul portughez, Antonio Costa, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. O mare parte din bani - 312,5 miliarde de euro - va fi acordată sub formă de granturi pentru investiţii şi reforme în cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Pentru a accesa banii, guvernele trebuie să înainteze proiectele de cheltuieli până la 30 aprilie. Restul banilor pot fi acordaţi ca împrumuturi.
Bruxelles-ul vrea ca banii să fie folosiţi şi pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, în condiţiile în care UE urmăreşte să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia Europeană vrea ca ţările să aloce din cota lor cel puţin 37% pentru proiecte de mediu, iar cheltuielile "nu trebuie să afecteze" mediul şi obiectivele climatice.
Unele state UE, cum ar fi Germania şi Polonia, intenţionează să folosească gazele naturale, care contribuie la încălzirea globală, ca "o punte" pentru a-şi reduce dependenţa de cărbune.
Conform indicaţiilor publicate de Comisia Europeană, planurile statelor membre nu trebuie să afecteze semnificativ eforturile de a limita schimbările climatice, de adaptare la impactul schimbărilor climatice, de a proteja resursele marine, de a reduce poluarea, de a ocroti natura şi de a promova "economia circulară", cu mai puţine deşeuri şi mai multă reciclare.
Investiţiile în energie sau generarea căldurii din combustibili fosili şi infrastructura aferentă ar trebui în general să nu fie eligibile pentru fondurile de redresare. Totuşi, "excepţiile limitate" pot fi făcute pentru proiectele de gaze naturale, "de la caz la caz", apreciază CE, indicând spre ţările care folosesc gazele pentru reducerea rapidă a emisiilor înlocuind cărbunele sau petrolul.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.02.2021, 23:20)
este adevarat ca 160 g de gaz ars produce 460 g de CO2 ? de aici trebuie sa incepem rationamentul cand avem impresia ca aerul inseamna numai oxigen si de proportiile celorlalte gaze din aer inclusiv azot nici nu ne intereseaza daca exista sau ca stim sau nu stim ce respiram ....asa cum nu ne intereseaza ca exista monoxid de carbon decat atunci cand avem morti asfixiati din cauza unor sobe in incaperi neaerisite (termopane ce-ti etanseaza toata incaperea unde ai soba sau centrala instalata de nea Dorel )
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.02.2021, 23:36)
sa intelegem ca UE ne-a obligat sa inchidem minele ca sa ardem pentrolul si gazul la pretul lor pana trec ei pe eoliene si parcuri solare pe terenurile "concesionate" de straini in Romania sa ne vanda "green" sa ne inverzim cand ne vor factura la pretul lor?
1.2. Închiderea minelor (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Cristian în data de 13.02.2021, 06:28)
Închiderea minelor e un proces ireversibil care a început de mult, deci inevitabil tre sa scoatem bănuțul. Nu exista economie verde și green deal fara sa scoatem bănuțul gros, tine minte asta. Investițiile se vor face pe spinarea populației așa cum s-au făcut și eolienele, nu din profitul corporațiilor.
Asta e de fapt mecanismul - taxarea în facturi pentru făurirea globalismului.
De asta corporațiile din energie sunt deja integrate în genomul statului totalitar, nu te mai apropii de ele. Asta e viitoarea politică - robinetul la gaz și la curent e undeva acolo sus.
Acești băieți vor sa interzica carnea de vita in alimentație, pentru că vita produce metan atunci când se bese sau se kka. Pe același principiu vor desființa creșterea animalelor la nivel micro, oamenii urmând să mănânce exclusiv din corporații.
Viitorul e unul fascist in care statul și corporația sunt unul și același lucru.