COMISIA EUROPEANĂ: Legea pensiilor, risc semnificativ pentru deficitul public al ţării noastre

Noua lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public pentru 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări semnificative ale punctului de pensie în intervalul 2019-2021, arată Comisia Europeană în raportul care conţine constatările misiunii de supraveghere consolidată desfăşurată în România în 25 septembrie 2019.

Potrivit estimărilor Guvernului de la acel moment, citate de Executivul comunitar, legea pensiilor va majora cheltuielile guvernamentale cu 0,8% din PIB în 2019, 2,3% în 2020 şi 4,9% în 2021, comparativ cu nivelul din 2018. Reprezentanţii Minis-terului de Finanţe au susţinut că strategia fis-cală pe următorii ani oferă un spaţiu fiscal suficient pentru a acoperi aceste costuri, graţie îmbunătăţirii colectării taxelor şi îngheţării cheltuielilor.

"Participanţii misiunii au subliniat că este neclar cum noua alege a pensiilor (în special majorarea pensiilor cu 40%) poate fi pusă în aplicare fără modificarea calendarului de implementare. Potrivit Consiliului Fiscal şi Băncii Naţionale a României, implementarea legii pensiilor în calendarul prevăzut în lege nu este compatibilă cu menţinerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB prevăzută în Tratat", se arată în raportul Comisiei.

Faţă de constatările oficialilor europeni, reprezentanţii noului guvern Orban susţin că vor fi venituri pentru plata pensiilor şi pentru creşterea de 40% preconizată pentru anul viitor, fără ca această majorare să afecteze deficitul bugetar. Vicepremierul Raluca Turcan a declarat, ieri, după întâlnirea cu ministrul Muncii, Violeta Alexandru şi cu reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii şi ai Companiei Naţionale Poşta Română: "Noi am informat Comisia Europeană cu privire la derapajul financiar al fostului guvern care ne-a lăsat un deficit bugetar pe primele zece luni ale anului 2019 egal cu deficitul bugetar pe tot anul trecut. În construirea bugetului pentru anul viitor, avem deja câteva surse suplimentare de finanţare. În primul rând, dorim să canalizăm fondurile europene către investiţiile carer pot aduce plus valoare în economie şi în bugetul public, iar banii care în trecut erau alocaţi, din bugetul public, pentru investiţii să îi folosim în alte capitole bugetare. A doua sursă este restructurarea aparatului bugetar care va duce la o reducere a cheltuielilor publice în adminis-traţie".

La rândul său, Violeta Alexandru, minis-trul Muncii, a spus: "Vom analiza în cadrul Guvernului recomandările Comisiei Europene. La Ministerul Muncii, suntem în plin proces de auditare a structurilor din subordine şi, în urma acestuia, vom optimiza cheltuielile publice. Vă asigur că pensiile şi salariile vor fi plătite anul viitor aşa cum scrie în lege (n.r.- cu o majorare de 40% începând din 1 septembrie 2020). Intenţionez să respect legislaţia în vigoare".

Raportul publicat ieri cuprinde constatările misiunii de supraveghere consolidată desfăşurată în România în 25 septembrie 2019. Misiunea a fost efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Echipa misiunii s-a întâlnit cu secretarii de stat din Ministerul de Finanţe, Daniela Pescaru şi Tiberiu Valentin Mavrodin, cu preşedintele ANAF, Mirela Călugăreanu, cu guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, şi cu şeful Consiliului Fiscal al României, Daniel Dăianu.

Prin acelaşi raport, Comisia Europeană recomandă autorităţilor de la Bucureşti să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăşi anul viitor 4,4% , ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din Produsul Intern Brut.

Conform unui comunicat de presă emis de Comisia de la Bruxelles, oficialii europeni au constatat că ţara noastră nu a luat nicio măsură eficace cu privire la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului Uniunii Europene din iunie 2019.

În consecinţă, Comisia propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace şi o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în anul 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu(MTO).

Astfel, dacă în luna iunie 2019, Comisia recomanda guvernului Dăncilă să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5% în 2019 şi 5,1% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 şi 0,7 % în 2020, în recomandarea revizuită, publicată ieri, Executivul de la Bruxelles solicită noului guvern Orban să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,4% în 2020.

Oficialii europeni mai recomandă guvernului Orban să utilizeze orice câştiguri excepţionale pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătăţire durabilă a soldului structural public, într-o manieră favorabilă creşterii.

În plus, autorităţile de la Bucureşti trebuie să prezinte Consiliului Uniunii Europene, până la data de 15 aprilie 2020, un raport referitor la măsurile pe care le-a luat pentru a da curs recomandării publicată ieri.

În comunicatul emis de Comisia Europeană se mai arată: "Acest raport ar trebui să includă măsuri suficient de detaliate şi anunţate în mod credibil, inclusiv impactul bugetar al fiecăreia dintre acestea, în vederea respectării traiectoriei de ajustare solicitate, precum şi previziuni bugetare detaliate şi actualizate pentru 2020".

Recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative sunt un instrument care intenţionează să transmită un avertisment în cazul unei abateri semnificative de la cerinţele componentei preventive a pactului. Procedura are, de asemenea, scopul de a ajuta statele membre să revină la situaţia bugetară în care ar fi fost, sau să se apropie de aceasta, dacă abaterea nu s-ar fi produs.