COMPANIILE DIN CONSTRUCŢII AVERTIZEAZĂ: "Din datele disponibile, constatăm că va urma o recesiune"

Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Construcţii (FPSC) au tras ieri un semnal de alarmă, avertizând că actuala criză din sectorul construcţiilor ar putea duce economia în recesiune, aceştia cerând Guvernului subvenţii şi un regim fiscal special pentru a creşte salariile muncitorilor din domeniu şi pentru a opri emigraţia acestora.

Totodată, aceştia au pus pe masa Guvernului o serie de propuneri pentru revitalizarea activităţii, printre care declararea costrucţiilor sector prioritar asemeni sectorului IT, creşterea salariului minim net în construcţii la 500 de euro cu o impozitare totală de 20%, redusă de la 45%, precum şi obligativitatea ca agenţii economici care activează în domeniu să facă parte dintr-o asociaţie patronală.

În cadrul unei conferinţe de presă, Valentin Petrescu, preşedintele FPSC, a declarat: "Acum suntem pe creştere economică, de câţiva ani. Dar ne întâlnim cu o ciudăţenie specifică Româ­niei. Dacă în toate economiile serioase construcţiile sunt motorul economiei, constatăm că în ţara noastră construcţiile sunt în regres. Avem creştere economică pe ansamblul economic şi o scădere pe construcţii, ceea ce absolut nu poate fi explicat. Am fost lăsaţi absolut de izbelişte (n.r. de autorităţi) şi ne chinuim, fiecare, după cum putem. Este necesară o politică (n.r. guvernamentală) coerentă în acest domeniu (...) ne întrebăm, în condiţiile în care se continuă în acest mod, dacă vom mai avea oare constructori în viitor".

În primele nouă luni, volumul lucrărilor de construcţii, pe serie brută, a scăzut cu 4,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Domnul Petrescu a adăugat: "În ceea ce priveşte problema forţei de muncă, de menţionat că ne lipsesc jumătate dintre muncitorii necesari. Am găsit soluţii pe care le-am înaintat Guvernului şi sperăm să primim un răs­puns pozitiv".

O altă propunere a FPSC este certificarea profesională a operatorilor economici de către un organism nou şi neutru, care ar fi compus din patronatele şi asociaţiile profesionale reprezentative, cadre universitare şi reprezentanţi ai statului, aceştia din urmă fiind însărcinaţi să soluţioneze contes­taţiile, potrivit domnului Petrescu. În acest moment, certificarea profesională este prevăzută în legislaţie însă, conform FPSC, guvernele au blocat-o prin neelaborarea unei norme de aplicare.

De asemenea, firmele din construcţii au mai propus Executivului oferirea de subvenţii pentru tâmplărie, pentru a ţine pasul cu competitorii din Uniunea Europeană, ţara noastră fiind pe locul doi în piaţa unică pe acest sector.

Cristian Erbaşu, vicepreşedinte FPSC, consideră că o creştere a salariului minim la 500 de euro net va reduce numărul constructorilor incorecţi, care îşi plătesc angajaţii la negru.

Domnia sa a declarat: "Peste 70% dintre muncitorii din construcţii au salariul minim. Facilităţile fiscale pe care le cerem vor fi echilibrate cu creşterea salariului minim. Foarte mulţi din cei care sunt constructori nu sunt în realitate constructori, practică dumping. Aceştia nu au limită în ceea ce priveşte calitatea", adăugând: "Maximul crizei va veni în 2020, când vor începe investiţiile în infrastructură pe fonduri europene. Toate astea vor crea în acel moment un blocaj. Oricum, capacitatea de producţie în construcţii nu este dată de bugete, de proiecte, ci dată de personalul avut la dispoziţie în ţară la momentul respectiv".

În opinia domnului Erbaşu, în scopul repatrierii muncitorilor din construcţii care au plecat, creşterea salariului este condiţia de bază, dar domnia sa a notat că este nevoie de îmbunătăţirea serviciilor publice, în condiţiile în care românii care au emigrat sunt integraţi într-un sistem de sănătate şi învăţământ performant şi beneficiază de o stabilitate care nu le este asigurată în România.

Domnul Erbaşu a precizat: "Acum 20 de ani, când s-a desfiinţat şomajul tehnic, s-a creat prin lege o casă socială a constructorilor, prin care, pe perioada de iarnă, se dădea un ajutor echivalent cu 75% din salariu. O altă solicitare pusă pe masa Guvernului a fost reactualizarea acestei legi, iar pe lângă protecţia socială, am cerut ca acest organism să facă şi formare profesională".

Domnia sa a completat: "Am mai solicitat crearea unui fond de garantare. După o perioadă grea şi fluctuantă în ultimii zece ani, construcţiile au probleme majore în garantarea proiectelor. Băncile privesc acest sector ca unul extrem de riscant. Un asemenea fond este absolut necesar pentru ca firmele să aibă acces la proiectele din prezent şi cele care vor urma. În acest fond de garantare vrem să vină statul şi să sprijine cu un procent cât mai mare, iar noi am propus minimum 70-80%, în timp ce noi, constructorii, am veni cu 20%".

Potrivit domnului Erbaşu, în primele 100 de companii din domeniul construcţiilor activează doar 40.000 din cei 300.000 de lucrători din piaţă, res­tul muncind de la o zi la alta pe salarii minime sau chiar la negru.

Potrivit directorului general Bogart, Sorin Greu, ţara noastră se confruntă cu o criză acută a forţei de muncă, începută de cel puţin trei ani în urmă.

Domnia sa a afirmat: "Anul acesta am resimţit-o din ce în ce mai puternic. La nivel naţional avem doar 300.000 de muncitori, pe când necesarul pentru cele 46.000 de firme de construcţii din ţara noastră ar fi de minim 700.000 de muncitori. Avem anunţuri permanente de angajări, căutăm muncitori în provincie, oferim burse de calificare, dar dacă facem o statistică lunară a rezultatelor de angajări nu reuşim să acoperim mai mult de 10 - 15% din cât ne propunem să angajăm. (...) Până în acest moment, preţul forţei de muncă a crescut cu cel puţin 50%".

Potrivit reprezentantului Bogart, soluţia o reprezintă aducerea de muncitori din alte ţări, preponderent din Asia, precum Vietnam, India sau Insulele Filipine.

"Este o soluţie bună, dar nu suficientă, la care se adaugă logistica dificilă de a aduce muncitori din străinătate. De la momentul selecţiei până la a-i avea efectiv în şantiere durează patru luni. (...) Toate firmele care activează în acest sector au întârzieri la contractele semnate, în majoritatea timpului din cauza deficitului de muncitori. (...) Avem nevoie de sprijinul Guvernului, de facilităţi (fiscale) şi de subvenţii pentru a creşte nivelul de salarizare în construcţii. Este singura soluţie de a atrage muncitori din ţara noastră, inclusiv pentru calificare, cât şi pentru readucerea muncitorilor care au plecat peste hotare să lucreze", a spus domnul Greu.

Întrebat de ce este necesară obligativitatea ca o firmă de construcţii să facă parte dintr-o asociaţie profesională, domnul Erbaşu a afirmat: "Este vorba de reglementare. În momentul în care noi ne asumăm, prin acest organism neutru, acurateţea acestor certificări, dacă ei nu sunt şi membri ai patronatelor, pentru a vedea dacă într-adevăr se încadrează în cerinţele minimale, este foarte greu să ne asumăm o asemenea res­ponsabilitate. În al doilea rând, mediul asociativ este foarte greu de creat într-o zonă foarte eterogenă cum este zona construcţiilor, iar în alte domenii şi pes­te tot în Europa se solicită acest lucru tocmai pentru că agenţii economici se cunosc cel mai bine".

În ceea ce priveşte propunerea declarării sectorului construcţiilor de interes naţional, domnul Liviu Simion, preşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), a spus că factorul principal care îi face pe români să emigreze sunt salariile mici, adăugând: "Aşa cum sectorul IT a devenit prioritar în ţara noastră, în Austria, sectorul construcţiilor a devenit prioritar. Noi ne-am gândit că trebuie să cerem Guvernului să avem un regim similar cu IT-ul, dacă dorim să mai avem cu cine construi. Adică un salariu minim care să fie cât mai ridicat cu putinţă, iar noi ne-am gândit la cel puţin 500 de euro net (2.300 de lei). Acesta să intre într-o schemă în care impozitele pe care o firmă, respectiv angajatul, trebuie să le plătească să fie la un nivel de 18-20%".