Comportamentul de economisire şi investiţie în rândul populaţiei din România

Raiffeisen Bank România şi Facultatea de Finanţe, Asigurări Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti anunţă rezultatele proiectului de cercetare privind comportamentul de economisire şi investiţii în rândul populaţiei din România, cu accent pe situaţia actuală la nivel naţional, comparativ cu alte ţări din UE, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Conform sursei citate, în materie de economisire, românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piaţa de capital este redus, România având cel mai mic nivel al alfabetizării financiare din UE. Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creştere continuă în ultimii ani, totalul activelor nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative existente în piaţă depăşind 950 milioane de euro, arată un amplu proiect de cercetare realizat, în premieră, de Raiffeisen Bank şi Academia de Studii Economice din Bucureşti.

"Analiza detaliată a comportamentului de economisire şi investiţii ne oferă perspective valoroase, permiţându-ne să înţelegem mai bine factorii care influenţează deciziile financiare ale românilor în contextul economic dinamic de astăzi. Concluziile acestei cercetări subliniază necesitatea accelerării planificării financiare şi credem că, valorificând aceste date, putem sprijini mai bine clienţii în demersurile lor de a-şi asigura un viitor financiar mai stabil pe termen lung. Cu o echipă de aproape 5.000 de profesionişti, am revoluţionat modul în care mediul bancar susţine planificarea financiară. Peste 1 milion de români au interacţionat cu tableta Smart Finance datorită echipei noastre, făcând astfel paşi în direcţia planificării financiare. Rezultatele sunt îmbucurătoare şi nu este doar despre depăşirea unor borne cantitative, ci este despre încredere şi misiunea de a veni cu o expertiză e cu adevărat relevantă şi valoroasă pentru fiecare dintre clienţii noştri." - Zdenek Romanek, Preşedinte & CEO, Raiffeisen Bank România.

"Cercetarea fenomenelor şi proceselor economice a fost şi va rămâne unul din obiectivele principale ale Academiei de Studii Economice din Bucureşti. În cadrul acesteia specialiştii noştri (cadre didactice, cercetători, doctoranzi) realizează analize importante, care fundamentează ştiinţific şi propun soluţii cu privire la aspecte esenţiale ale dinamicii vieţii economice. Studiul "Comportamentul de economisire şi investiţie în rândul populaţiei din România în context european' este un exemplu de cercetare utilă şi absolut necesară pentru sectorul financiar-bancar. Prin mijloacele specifice cercetării din domeniul financiar, echipa de proiect constituită la nivelul Facultăţii Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori a obţinut şi oferă informaţii valoroase cu privire la comportamentul de economisire şi investiţii, atât pentru entităţile financiare furnizoare de produse financiare, cât şi pentru clienţii lor actuali sau potenţiali. Rezultatele obţinute de colegii noştri sunt relevante şi pentru autorităţi sau organisme profesionale din domeniul financiar-bancar, în vederea implementării de politici publice privind creşterea gradului de pregătire financiară şi a creşterii gradului de conştientizare a necesităţii de investire, mai ales în produse cu rol de protecţie, cum ar fi fondurile de pensii". - Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rector, Academia de Studii Economice din Bucureşti

Depozitele bancare sunt principala formă de economisire în rândul românilor, însă nivelul acestora este cel mai mic comparativ cu alte ţări din regiune, precum Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croaţia.

Românii cu vârste mai mari de 65 de ani preferă depozitele la termen comparativ cu persoanele mai tinere (< 60 de ani). La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care doar în proporţie de peste 6% preferă depozitele la termen. Conform datelor analizate, 20% dintre cei care deţin depozite la termen au studii superioare.

Printre factorii care favorizează deţinerea unui depozit bancar se numără: nivelul ridicat al educaţiei şi al veniturilor şi stabilitatea locului de muncă. Cei care locuiesc în zone urbane cu acces la servicii financiare sunt, de asemenea, mai predispuşi către deţinerea unui depozit la termen.

La sfârşitul anului 2023, totalul activelor nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative a ajuns la 953 milioane euro, stabilind un nou maxim istoric şi evidenţiind interesul crescut al populaţiei pentru asigurarea unui venit suplimentar la pensionare.

Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creştere continuă. 740.000 de români erau înscrişi în Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024 şi, din totalul acestora, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a înregistrat o creştere semnificativă de la 6%, în 2011, la 22% în 2024. Însă, în ultimii 13 ani, participarea tinerilor sub 35 de ani, la Pilonul III, a scăzut, în timp ce participarea celor cu vârste între 30 şi 44 de ani s-a menţinut relativ stabilă, iar categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creştere moderată.

În ceea ce priveşte adeziunea la Pilonul III de pensii, venitul şi stabilitatea locului de muncă sunt aspectele cele mai importante în alegerea unei scheme facultative. Pandemia COVID-19 a constituit un punct de inflexiune pentru persoanele care activează într-o profesie stabilă (medicină, avocatură, management) în decizia de a contribui la o pensie facultativă.

Comparativ cu România, profilul participantului la o schemă de pensii facultativă este mult mai bine conturat în ţările UE din regiune (Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croaţia), educaţia şi gradul de incluziune financiară fiind extrem de relevante.

România are cel mai redus nivel al alfabetizării financiare din UE, acest lucru influenţând într-o proporţie semnificativă nivelul redus de participare pe piaţa de capital.

De asemenea, în România, aversiunea relativă faţă de risc a investitorilor pe piaţa de capital este mai ridicată în comparaţie cu alte ţări mai dezvoltate precum SUA şi similară cu cea observată în alte ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE), precum Cehia, Polonia şi Croaţia.

Rezultatele obţinute prin tehnici econometrice standard şi pe baza unor modele de tip machine learning arată că persoana interesată să investească pe piaţa de capital este: bărbat, are un nivel ridicat de educaţie financiară, studii superioare şi nivel ridicat al veniturilor.

Investiţia în active riscante, precum acţiunile, atrage un tip diferit de investitor faţă de cel orientat spre economii sigure, cum sunt depozitele bancare sau fondurile de pensii, din cauza riscurilor mai ridicate implicate şi a motivaţiilor distincte care stau la baza acestor decizii financiare.

Tinerii sunt, de obicei, mai dispuşi să îşi asume riscuri în speranţa unor câştiguri viitoare, pe când persoanele mai în vârstă preferă investiţiile cu randamente mai previzibile.

Venitul determină semnificativ toleranţa la risc. Persoanele cu venituri mai mari sunt mai înclinate să investească în produse financiare riscante, având o capacitate financiară care le permite să facă faţă posibilelor pierderi.

Decizia de a investi în diferite produse riscante, specifice pieţei de capital, este mai pronunţată în cazul persoanelor cu un nivel mai ridicat al cunoştinţelor financiare. Astfel, alfabetizarea financiară reprezintă un factor determinant în modelarea comportamentului investiţional, mai ales în cazul unei pieţe de capital emergente precum cea din România.