Conacul Apafi - experienţă nobiliară

Reporter: Povestiţi-ne câte ceva despre istoria acestui conac şi legenda din spatele lui.

Cristian Radu: Datând din secolul al XV-lea, fostă reşedintă de vânătoare a familiei princiare maghiare Apafi, conacul se află în satul Mălâncrav din judeţul Sibiu. Timp de aproape un secol, clădirea a fost abandonată, ajungând în pragul prăbuşirii.

Conacul cuprinde în prezent 5 camere (4 camere duble şi o cameră single), un salon, o bibliotecă inspirată din biblioteca din secolul al XVII-lea a contelui Teleki de la Târgu Mureş, cu o colecţie de cărţi în cinci limbi străine, şi o bucătărie concepută pentru a facilita utilizarea conacului drept casă de oaspeţi.

Reporter: Cum a fost posibilă reabilitarea conacului?

Cristian Radu: Mihai Eminescu Trust a achiziţionat conacul în anul 2000 de la Biserica Evanghelică, începând renovarea şi reconstrucţia acestuia în 2003. Proiectul a durat 4 ani şi a implicat o echipă de specialişti şi meşteri de excepţie, localnici şi străini. Arhitectul Jan Hulsemann împreună cu meşterii în construcţii Fritz Klutsch şi Ernst Linzing au res-taurat Conacul conform planului original din secolul al XVIII-lea.

Inaugurarea Conacului Apafi a avut loc pe 1 octombrie 2007.

Reconstrucţia Conacului Apafi din Mălncrav a primit premiul II la Green Apple Awards, 2009 şi premiul "Europa Nostră" pentru reabilitarea patrimoniului cultural arhitectural.

Decoraţiunile tradiţionale, cărţile şi mobilierul au fost donate de binefăcători şi de comunitatea locală. Conacul este înconjurat de grădini elegant amenajate, care păstrează atmosfera şi aspectul original al locului.

Reporter: Câţi turişti trec anual pragul conacului Apafi?

Cristian Radu: Anual, la conac sunt cazaţi între 250 şi 300 de oaspeţi. În plus, sute de turişti vin doar să viziteze conacul.

Reporter: Aveţi şi turişti străini? Care este procentul lor şi din ce ţări ajung la dumneavoastră?

Cristian Radu: Cei mai mulţi dintre oaspeţii pe care îi primim la Conacul Apafi sunt străini. Este vorba despre un procent de aproximativ 60%. Foarte mulţi dintre aceştia vin din Marea Britanie, urmând vizitatorii din Germania şi Franţa.

Reporter: În ultimii ani tot mai mulţi turişti caută experienţe diferite, a crescut şi la dumneavoastră numărul cererilor de cazare?

Cristian Radu: Conacul Apafi este o locaţie deosebită, se bucură de o poziţie foarte frumoasă deasupra satului Mălâncrav, între Biserica Evanghelică şi livada de meri, de o grădină frumoasă şi oferă o experienţă specială. Datorită acestor calităţi conacul s-a bucurat întotdeauna de popularitate şi am avut mereu cereri de cazare. Nu ştim dacă au crescut sau nu cererile în ultimii ani, dar putem spune că sunt deja foarte multe.

Reporter: Care consideraţi că sunt motivele pentru care turiştii aleg să petreacă o noapte la un conac şi nu la un hotel sau pensiune?

Cristian Radu: Pentru noi este foarte important ca oamenii care se cazează la conac şi la casele noastre să aibă o experienţă autentică. Acesta este motivul pentru care ele se închiriează ca un întreg, nu pe camere, iar preţul este de persoană. Două persoane care fac o rezervare la conac vor avea tot spaţiul la dispoziţia lor şi vor putea avea aceeaşi experienţă pe care o avea familia nobiliară Apafi pe durata şederii la conacul lor.

Reporter: Pe lângă minunata experienţă de a dormi la un conac, de ce altceva se mai pot bucura turiştii ajunşi la dumneavoastră?

Cristian Radu: În cadrul unui proiect derulat de Fundaţia Mihai Eminescu Trust în 2015, în Mălâncrav, împreună cu meşteşugari din sat a fost creat un traseu cultural pe parcursul căruia vizitatorii satului pot participa la demonstraţiile unor meşteşuguri tradiţionale precum dulgherie şi tâmplărie, ţesături şi broderie, fabricarea ţiglei şi cărămidei manuale sau bucătărie tradiţională.

Se mai pot organiza plimbări cu căruţa pe dealurile care înconjoară satul, vizite la stână, picknicuri în natură, trasee de bicicletă sau o drumeţie prin livada ecologică de meri care există în sat.

Reporter: Care sunt principalele obiective turistice din apropierea conacului?

Cristian Radu: Chiar lângă conac poate fi vizitată Biserica Evanghelică din Mălâncrav, care a fost construită de locuitorii satului din ordinul moşierului Apafi, la începutul secolului al XIV-lea, fiind dedicată Sfintei Maria şi concepută ca o basilică cu trei nave.

Tot aici se găseşte un altar complet care datează din secolul al XVI-lea şi este cea mai veche piesă integrală de acest gen aflată încă în locaţia sa originală. De un interes deosebit pentru cunoscători şi nu numai este fresca lungă de 20 metri care se află în nava centrală. Este cea mai mare şi, din punct de vedere tematic, cea mai completă frescă în stil gotic din Transilvania din secolul al XIV-lea şi al XV-lea. În secolul al XIX-lea, frescele din nava centrală au fost acoperite cu vopsea fiind scoase la lumină din nou în anul 1914.

Reporter: Care este tariful mediu pentru o noapte de cazare în camera unui conac?

Cristian Radu: Conacul este des-chis pentru tururi ghidate şi pentru cazare, mesele tradiţionale fiind asigurate de locuitorii satului. Conacul găzduieşte frecvent evenimente culturale şi sociale cum ar fi: seminarii, conferinţe, concerte şi festivităţi locale tradiţionale.

Pentru o noapte de cazare la conac preţul, este de 65 de euro de persoană.

Reporter: Care sunt cele mai aglomerate perioade din an?

Cristian Radu: În lunile iulie şi august majoritatea caselor de oaspeţi din satele în care lucrăm şi noi sunt tot timpul pline. Românii vin tot timpul anului, dar cu precădere în weekend. Străinii care vizitează Transilvania îşi organizează sejururi care se întind pe parcursul a mai multor zile şi vizitează satele în care lucrăm pe parcursul verii chiar şi în timpul săptămânii.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia turismului din zonă?

Cristian Radu: Sudul Transilvaniei a devenit deja foarte cunoscut şi în ţară, dar şi peste hotare. Asta se întâmplă şi mulţumită patrimoniului natural şi construcţiilor foarte valoroase existente aici, dar şi publicităţii de care această parte a ţării beneficiează. Transilvania este promovată pe de-o parte de numeroasa populaţie de saşi care trăieşte în Germania, dar şi de acţiunile Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales, care susţine numeroase proiecte de conservare a patrimoniului din Transilvania şi Maramureş.

Reporter: Vă mulţumesc!