CONCLUZIILE RAPORTULUI COMISIEI EUROPENE PE JUSTIŢIE:  Justiţia română - câinele care latră, dar nu muşcă

Ţara noastră a ieşit şifonată de pe urma ultimului raport al Comisiei Europene (CE) pe justiţie, dar nesancţionată, precum vecinii noştri bulgari. Jus­tiţia română, catalogată drept schioapă şi plină de jumătăţi de măsură, a evitat dis­poziţiile de salvgardare prevăzute în Tratatul de aderare.

În cazul nostru, Bruxelles-ul a dat dovadă de multă îngăduinţă aprecind că "sprijinul este mai eficace decât sancţiunile". Nu de acelaşi tratament au beneficiat însă şi vecinii noştri de la sud de Dunăre. În cazul Bulgariei, Bruxelles-ul a blocat fonduri de sute de milioane de euro şi a retras autorizaţiile de acreditare a două agenţii guvernamentale însărcinate cu derularea fondurilor.

Potrivit raportului, România prezintă o imagine mixtă. Pe de-o parte, ţara noastră a făcut progrese în sistemul judiciar, instituind elementele fundamentale ale unui sistem care ar trebui să funcţioneaze.

Pe de altă parte, procesul de reformă din România continuă să fie inconstant, neexistând condamnări definitive în cazurile de corupţie la nivel înalt.

Şi asta datorită unei "fundaţii fragile" şi a deciziilor privind corupţia la nivel înalt "extrem de politizate". "Fiecare pas în direcţia bună duce la o dezbatere politică internă care produce diviziuni, consolidând insecuritatea juridică", scrie în raport.

De altfel, imixtiunile politicului în justiţie par a reprezenta, în opinia CE, ceea mai mare problemă a sistemului judiciar de la noi. "Politizarea cazurilor de corupţie de către Parlamentul României şi incapacitatea sistemului judiciar de a pronunţa sentinţe în cazurile de corupţie la nivel înalt diminuat percepţia opiniei publice asupra respectării statului de drept", subliniază CE.

Totodată, "eforturile reale ale administraţiei la nivel local sau central de a combate corupţia sunt foarte adesea zădărnicite la nivel politic", se arată în raport.

Nici propunerile legislative, precum un noul Cod de procedură penală, şi măsurile anticorupţie, precum sentinţe minime obligatorii nu sunt pe placul Bruxelles-ului. Purtătorul de cuvânt al CE, Johannes Laitenberger, a subliniat că autorităţile noastre trebuie să renunţe la actuala formă de modificare a Codului de procedură penală.

Cu toate că în opinia CE "România a început să se îndrepte în direcţia bună", lipsesc cu desăvârşire măsurile radicale. "Numai condamnările ferme şi disuasive în cazurile la nivel înalt vor demonstra în mod convingător că sistemul funcţionează", atenţionează CE.

În această situaţie, "Executivul" de la Bruxelles atrage atenţia că angajamentul faţă de reformă al instituţiilor şi organismelor - cheie din ţara noastră rămâne inegal. "Deşi procuratura este extrem de hotărâtă în etapa premergătoare procesului să obţină rezultate tangibile, nu se dă dovadă de aceeaşi hotărâre pe parcursul procedurii judiciare", explică CE.

De altfel, reprezentanţii Comisiei atrag atenţia că lipsa de măsuri radicale şi de coerenţă a actului de justiţiei periclitează securitatea întregii Uniuni Europene, întrucât "România, ca parte a politicii comune în domeniul justiţiei şi a afacerilor interne are responsabilităţi faţă de celelalte state membre".

În consecinţă, absenţa unei capacităţi administrative adecvate şi a unui control eficace al conflictelor de interese, al fraudei şi al nedreptăţilor financiare, poate pune România în ipostaza de a nu beneficia pe deplin de fondurile de preaderare şi structurale ale UE, avertizează CE.

Cu alte cuvinte, dacă sistemul judiciar va da dovadă în continuare de toleranţă faţă de actele de corupţie, la prezentarea viitorului raport, de la începutului lui 2009, Bruxelles-ul ar putea decide, pentru ţara noastră, aplicarea clauzei de salvgardare.

"Tonul Raportului Comisiei Europene şi menţinerea presiunii asupra României pentru obţinerea de progrese substanţiale în lupta împotriva corupţiei sunt deplin justificate şi ar trebui să fie luate în serios de autorităţile de la Bucureşti, cu atât mai mult cu cât există posibilitatea aplicării unor sancţiuni în anul următor, ca în cazul Bulgariei în acest an", susţin şi reprezentanţii Transparency International România.

Pentru evitarea unor sancţiuni, CE recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să adopte o poziţie neechivocă în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, în contextul actualei dezbateri politice controversate din Parlament.

Totodată Ministerul Public va trebui să rezolve lipsa acută a personalului iar Agenţia Naţională de Integritate trebuie să îşi demonstreze capacitatea operaţională de a sancţiona eficace activele nejustificate şi de a verifica incompatibilităţile şi conflictele de interese.

Nu în ultimul rând, eforturile Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a continua anchetele în anumite cazuri importante vor trebui consolidate şi nu obstrucţionate de refuzul parlamentarilor de a demara procedurile judiciare.