Reporter: Care au fost primele măsuri pe care le-aţi luat, de la începutul mandatului dumneavoastră, în noiembrie 2016?
Dumitru Matei: În primul rând, m-am ocupat împreună cu administratorii, de finalizarea planului de administrare pentru a stabili direcţiile de dezvoltare pe următorii patru ani.
Am convenit cu acţionarii şi ţintele pentru această perioadă şi, bineînţeles, am început să pun în practică ceea ce ne-am propus prin planul de administrare.
Am făcut primii paşi în a organiza, într-un mod potrivit, proiectele pe care le avem. Avem o nouă structură organizatorică.
Am inclus poziţii noi în organigramă, care să ne permită, de exemplu, un control financiar mai bun.
Vrem să investim şi în oameni, să aducem specialişti noi.
Avem în derulare nouă procese de recrutare şi am primit mai multe candidaturi decât mă aşteptam. Unele dintre ele mi se par chiar foarte valoroase.
Ne-am creat posibilitatea să ne întărim echipa cu manageri de proiect, pentru implementarea de sisteme integrate de tip ERP.
De asemenea, am pregătit un program de investiţii mai ambiţios ca până acum, pentru că avem şi resursele, în acest moment, şi avem şi direcţiile clare de dezvoltare, care decurg din planul de administrare. Principalele direcţii sunt modernizarea şi eficientizarea producţiei, mărirea gradului de securitate în muncă, precum şi investiţii în conservarea mediului.
Reporter: Puteţi să ne spuneţi care ar fi ţintele financiare pe care vi le-aţi propus?
Dumitru Matei: Ţintim creşterea graduală a marjei profitului net, a rentabilităţii capitalelor proprii. Tot printre ţintele noastre figurează şi creşterea ponderii veniturilor din activitatea de turism de la 8%, la minim 10%, în patru ani. În paralel, vor trebui să crească şi veniturile din activitatea de exploatare şi vânzare a sării.
Reporter: Ne puteţi da o cifră pentru profitabilitate?
Dumitru Matei: Trebuie să obţinem o marjă netă a profitului de peste 10%.
Reporter: La finalul celor patru ani sau în fiecare an?
Dumitru Matei: În fiecare an.
Reporter: Cât este profitabilitatea, în momentul acesta?
Dumitru Matei: A ajuns să fie 10%, dar a fost şi mai jos. Ideea este că trebuie să ne dezvoltăm, trebuie să creştem, dar fără să sacrificăm din profitabilitate.
Printre obiectivele noastre se numără şi asigurarea pe termen lung a unei exploatări raţionale a resurselor. Este o precizare importantă, pentru că scopul nu este doar de a extrage şi a vinde sare cu orice preţ, ci de a o face într-un mod raţional şi consecvent, trebuie să asigurăm perspectiva exploatării şi tot timpul trebuie să avem rezerve care să acopere o durată mai lungă de timp.
Reporter: Cum v-aţi propus să faceţi asta?
Dumitru Matei: Prin noi explorări. Trebuie să asigurăm acţionarii că avem zăcăminte pentru o lungă perioadă de timp, nu numai descoperite, ci şi exploatabile. Pe măsură ce se consumă, noi trebuie să deschidem alte orizonturi, noi perimetre aşa încât să nu riscăm să rămânem fără sare. România are rezerve importante de sare (locul 10 în Europa), însă exploatarea acestora trebuie să se facă într-un mod gradual, planificat.
Reporter: Ce detalii ne puteţi da din planul de investiţii?
Dumitru Matei: Vă pot spune că, pentru 2017, planul de investiţii, aprobat şi asumat, este de două ori mai mare decât cel realizat in anul precedent, adică de 35 de milioane de lei, faţă de 16 milioane de lei, în 2016. Planul este pe structura pe care v-am spus-o deja.
Reporter: Cum aţi găsit compania când aţi venit la conducere, în luna noiembrie?
Dumitru Matei: Experienţa mea fiind în special în zona privată, aceasta este prima companie cu capital majoritar de stat, în care am o poziţie executivă. Lucrurile sunt uşor diferite faţă de ce cele cu care eram eu obişnuit şi anume există mai multă reglementare. Pe de o parte, este de înţeles, fiind vorba de interesul public. Pe de altă parte, asta creează provocări suplimentare pentru că si noi actionam într-un mediu competitiv. Concurenţa noastră, care aduce sare şi din afară în România, nu are aceleaşi reglementări. Dar, încercăm să facem faţă. Am găsit compania într-o situaţie financiară stabilă. A fost, este şi va fi într-o situaţie financiară stabilă. Acest lucru nu ne ajută neapărat în a face schimbările cu viteza cu care ne dorim, deoarece nevoia de schimbare este mai uşor de comunicat atunci când lucrurile o impun. Dar, dacă lucrurile merg bine, este greu să le explici oamenilor că se poate şi mai bine. După primele luni şi după ce am analizat ce presupune activitatea la Salrom, concluzia mea a fost că există mult loc de mai bine.
Reporter: Cum susţineţi finanţarea activităţii? Apelaţi la bănci sau vă gândiţi chiar să apelaţi la piaţa de capital?
Dumitru Matei: În principal, din resurse proprii, dar nu excludem şi alte surse de finanţare. În acest moment, avem capacitatea de a ne finanţa proiectele de investiţii pe care le-am gândit şi pregătit.
Chiar dacă programul de investiţii se aprobă anual, noi ne propunem şi proiecte pe o perioadă mai lungă, unele durează şi doi ani. Avem o listă de obiective de investiţii, ce vizează urmatorii 3-4 ani, din care o parte se fac în 2017, o parte în 2018. Această listă se actualizează în fiecare an, în funcţie de ce necesităţi apar sau de lucrurile care deja s-au întâmplat.
Reporter: De câţiva ani, Fondul Proprietatea prestează constant pentru listarea companiei la Bursă. Până acum, Ministerul Economiei s-a opus. Dumneavoastră cum vedeţi acest demers, vi-l doriţi?
Dumitru Matei: Acesta este un lucru care va fi stabilit de către acţionari. Noi, conducerea executivă, trebuie să acţionăm în orice situaţie. Că suntem listaţi, că nu suntem listaţi, avem aceleaşi obiective. Suplimentar, vă pot spune că am primit solicitarea acţionarilor, adresată atât conducerii executive, cât şi Consiliului de Administraţie, să pregătim listarea. Acest demers ne va ajuta şi pentru finanţarea unor proiecte viitoare. Există o dorinţă (n.r. pentru listare). Cât de manifestă este nu pot să va spun. Acţionarii nu au luat încă o decizie. Abia după aprobarea acţionarilor, vom face paşii necesari. Avem un calendar stabilit pentru paşi de urmat din momentul aprobării, suntem pregătiţi să îi punem în aplicare. Dar nu ştiu când va fi luată decizia - anul acesta sau anul viitor.
Reporter: Sunteţi investitor la Bursă. Cum priviţi, din prespectiva de investitor, piaţa noastră de capital?
Dumitru Matei: Dezvoltarea pieţei de capital mi se pare unul din lucrurile bune care s-au întâmplat în economia românească. Eu cred în piaţa de capital, atât din prespectiva investitorilor, care au unde să îşi plaseze capitalul, dar şi din perspectiva firmelor care sunt listate. Am avut ocazia să fiu investitor în companii care au fost iniţial închise, apoi s-au listat şi am văzut care e diferenţa. Diferenţa e una majoră şi benefică şi pentru societate. Listarea te obligă să fii şi mai transparent, ajută la un autocontrol al deciziilor. Mai mult decât atât, transparenţa cu privire la rezultatele financiare permite şi o comparaţie cu firmele din acelaşi domeniu. Automat, apare o presiune suplimentară în a livra rezultate.
Reporter: Mediul de afaceri, în general, aşteaptă predictibilitate şi stabilitate de la politicieni. În schimb, vedem tot felul de modificări de la o zi la alta. Dumneavoastră ce aşteptări aveţi?
Dumitru Matei: Şi noi, ca agenţi economici, am avea nişte aşteptări. Acestea ar fi, în primul rând, legate de predictibilitate, aşa cum aţi spus, dar şi de consecvenţă.
Avem, în momentul acesta, anumite dificultăţi de a avea aceeaşi înţelegere cu ANAF cu privire la redevenţă, generate de o legislaţie destul de neclară. Ne dorim ca legislaţia să fie mult mai clară, mai simplă, fără să lase loc de interpretări. De asemenea, dorim menţinerea pe o perioadă mai lungă a acestei legislaţii.
Ca parte din mediul economic, pot să vă spun că observăm că există o creştere, chiar şi în 2017 faţă de 2016, se fac achiziţii suplimentare. Vedem asta şi prin prisma consumului de sare. Vedem, din solicitările în creştere pe care le avem, că industria chimică bazată pe sarea livrata de noi merge bine.
Reporter: Puteţi să dezvoltaţi subiectul neînţelegerii cu ANAF pe redevenţă?
Dumitru Matei: Nu este o neînţelegere din lipsă de informaţii, este o neînţelegere care provine din cadrul legislativ. Legea minelor (Legea nr. 85/2003 cu modificările si completările ulterioare) are nişte prevederi, în baza cărora noi ne-am obţinut licenţele de exploatare. Apoi, au apărut ordonanţele de guvern (OUG nr. 101/2007 şi OUG nr. 102/2013) care au modificat nivelul redevenţelor. Dar acele ordonanţe de guvern, aşa cum le-am interpretat şi noi, şi toate firmele care exploatează resursele naturale, intră peste legea minelor. Adică substituie o clauză de acolo, şi anume nivelul redevenţei. Prin legea minei, se stabileşte un nivel al redevenţelor, menţionat în contractul de licenţă, iar ordonanţele îl modifică.
A fost schimbat şi modul de calcul.
Prin legea minelor, redevenţa pentru sare era de 2% din valoarea productiei miniere "la gura minei", iar, prin ultima ordonanţă, redevenţa a fost stabilită la un euro pe tonă.
Astfel, redevenţa este de 8-9 ori mai mare decât era iniţial.
În prezent, există nişte procese pe rol în acest sens. Este greu de spus care va fi rezultatul.
Reporter: Cum merg contractele pentru anul acesta?
Dumitru Matei: Merg foarte bine! Ne-am bugetat o creştere a veniturilor la 338 de milioane de lei, anul acesta, de la circa 320 de milioane de lei, anul trecut. Această creştere va fi generată nu numai de contractele interne ci şi de cele externe.
Reporter: Ce procent exportaţi?
Dumitru Matei: Cam un sfert (2016) din veniturile din sare sunt din contractele externe.
Reporter: Ce pondere are CNAIR şi ce pondere au companiile din chimie în contractele din intern?
Dumitru Matei: CNAIR este un client important, sezonier aşa cum bine ştim. Reprezintă undeva între 20 şi 25% din venituri. Restul din venituri le realizăm din companii precum Chimcomplex Borzeşti, Oltchim, fostele Uzine Sodice Govora. Clienţii principali de pe piaţa externă sunt BorsodChem, din Ungaria, şi Fortischem, din Slovacia.
Reporter: Ce aşteptări aveţi de la privatizarea Oltchim?
Dumitru Matei: Aşteptările noastre sunt ca, în cel mai scurt timp, să existe unul sau mai mulţi proprietari, care să îşi propună investiţii pe termen lung pentru creşterea capacităţilor. Am văzut că lucrul acesta se întâmplă la partenerul nostru din Ungaria. El investeşte şi îşi măreşte capacitatea. Ne-a comunicat că există o cerere în creştere pentru produsele pe care le realizează din sarea pe care noi o livrăm. Înseamnă că este cerere cel puţin la nivel regional, dacă nu chiar la nivel european. Această creştere a cererii ar trebui să fie fructificată şi de noii propietari de la Oltchim.
Ştiu că merge bine combinatul de la Râmnicu Vâlcea, pentru că ne cer şi nouă sare din ce în ce mai multă. Ştim că le poate merge şi mai bine. În prezent, avem mai puţin de o treime din livrările de sare către Oltchim faţă de cele din trecut, când funcţionau la capacitate proiectată. Aşadar, au un loc să revină la ce au fost, ceea ce ar însemna o triplare faţă de ce este astăzi. Aşteptările noastre sunt mari de la finalizarea favorabilă a situaţiei de la Oltchim. Oricare vor fi cei care vor prelua acele active, vor fi nişte clienţi pe care vom conta.