English
• DANIEL CONSTANTIN, FOST MINISTRU AL AGRICULTURII:
"Creştem producţia în ţară, dar nu stăm bine la valoarea balanţei comerciale"
În domeniul agriculturii se vorbeşte tot mai puţin despre oportunităţile de piaţă pentru fermierii români, în schimb ţara noastră a închis pieţe de desfacere pe care le câştigase în anii trecuţi, a declarat fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.
Domnia sa a precizat: "Dacă pe această zonă a fondurilor europene, a creşterii producţiei stăm bine, ceea ce nu aud din păcate în ultimul timp sunt măsuri care să vorbească de identificarea de noi pieţe de desfacere. Şi cred că rolul MADR - am spus-o încă de acum trei ani de zile, de când am plecat din minister - trebuie să fie acesta: să se dezvolte, să se modernizeze, nu doar să vorbim de producţia la hectar, ci să vorbim de oportunităţi de piaţă pentru fermieri. Şi la acest capitol, din păcate, România nu numai că nu a găsit noi pieţe de desfacere, ci a închis pieţe de desfacere pe care le câştigase".
Daniel Constantin a mai spus că ţara noastră nu a mai avut o balanţă comercială pozitivă din anii 2013-2014, iar măsurile legislative luate în 2016 nu au fost printre cele mai bune soluţii pentru recâştigarea pieţei româneşti.
Fostul ministru a explicat: "Dacă vă uitaţi la balanţa comercială, o să constataţi că din anii 2013 şi 2014 România nu a mai avut balanţă comercială pozitivă. Au fost doi ani de excepţie, ne-au ajutat într-adevăr şi precipitaţiile, dar au fost doi ani în care ambele elemente necesare unei balanţe pozitive s-au întrunit: au crescut şi exporturile şi în egală măsură au scăzut importurile, pentru că piaţa românească a început să fie recâştigată. Este o dezbatere extrem de amplă. S-a încercat şi o forţare pe recâştigarea pieţei româneşti. Aici, dacă mă întrebaţi pe mine, lucrurile ar trebui privite altfel, nu prin măsuri legislative care să impună, pentru că este piaţă liberă (...). Ne-am luptat pentru o economie de piaţă funcţională, în care preţul este dat de cerere şi ofertă, în care nu statul impune anumitor comercianţi ce să cumpere şi cu ce preţ, ci statul stimulează până la urmă comerţul care să fie benefic pentru ambele părţi. De aceea, consider că acele măsuri legislative care s-au forţat în anul 2016 nu erau soluţia, ci Legea cooperativelor".
Domnia sa a mai adăugat că ţara noastră mai are nevoie de un miliard de euro pentru infrastructura principală de irigaţii.
(A.T.)
-------
• GRAŢIELA IORDACHE, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI "PREŢUIEŞTE CALITATEA":
"Statul român are datoria de a garanta siguranţa alimentară a cetăţenilor"
Statul român are datoria de a garanta siguranţa alimentară a cetăţenilor săi şi trebuie să-şi informeze şi să-şi protejeze cetăţenii, în calitate de consumatori, este de părere Graţiela Iordache, preşedintele Asociaţiei "Preţuieşte Calitatea".
Domnia sa a declarat: "Îmi pare rău să constat că, de fapt, aceste lucruri nu se întâmplă. Ridic problema modului în care sunt comercializate produsele din aluat congelat. Nu mă refer, aşadar, la modul în care ele sunt produse. (...). Acestea, însă, fac o concurenţă neloială produselor proaspete ale micilor producători, care nu au timp să îşi schimbe calităţile organoleptice, astfel încât să ne afecteze sănătatea. Celălalt produs soseşte în magazine deja precopt, de multe ori cu câteva luni înainte, aluatul este congelat şi, într-adevăr, deşi congelatul nu este un proces care să ne afecteze sănătatea, el rămâne un proces tehnologic, care schimbă calităţile organoleptice ale unui produs. Vă atrag atenţia că un produs congelat nu mai este niciodată la fel cu unul proaspăt. Tot ceea ce este important este ca noi să ştim ce cumpărăm, iar în momentul în care facem alegerea, să ştim exact ce am ales".
Potrivit domniei sale, deşi acestea (n.r. produsele congelate) sunt produse în condiţii de igienă depline, acest lucru nu garantează siguranţa lor alimentară, deoarece pe rafturile din supermarket, condiţiile nu mai sunt aceleaşi.
În magazine, unul din patru produse este luat în mână, iar 3,2 dintre cetăţenii care iau produsele respective, nu cumpără decât două din cele 15 pe care au pus mâna, a mai spus doamna Iordache.
Ramona Radu
--------
• LAURENŢIU BACIU, LAPAR: "Întotdeauna suntem în urmă şi copiem nereuşitele altora"
Anul acesta agricol a fost unul atipic, foarte greu, începând cu primăvara foarte secetoasă, care a adus pagube însemnate mai ales la culturile de primăvară, apoi a plouat o lună în iulie şi s-au pierdut sume enorme, a anunţat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), menţionând: "Când am întrebat ministerul despre despăgubiri, ni s-a răspuns că nu avem legi, altfel ne-ar fi despăgubit.(...) Cred că rolul instituţiilor este să ne informeze corect şi să nu ne mintă". Conform domnului Baciu, accesarea fondurilor pentru agricultură a fost un dezastru. Domnia sa evidenţiază că sunt foarte multe speţe de abuz în teritoriu, atât din partea AFIR, cât şi dinspre APIA.
"Sunt foarte multe probleme cu care ne confruntăm. Neajunsurile pe care noi le avem sunt enorme, întotdeauna suntem în urmă şi copiem nereuşitele altora", a conchis Laurenţiu Baciu, menţionând că, de 30 de ani, s-a demonstrat că românii nu au gena asocierii: "Unde sunt doi, deja sunt prea mulţi".
(E.O.)
-------
• DĂNUŢ PĂLE, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ŞI SERVICII SPECIFICE, CAMERA DEPUTAŢILOR: "Trebuie să discutăm despre agricultură fără patimă politică"
Agricultura este ramura cea mai la îndemână ca să ne dezvoltăm ca ţară, de asemenea avem oameni foarte bine pregătiţi în acest domeniu, dar nu îi folosim, consideră Dănuţ Păle, Vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură.
Totodată, domnia sa este de părere că: "Ar trebuii să trecem peste anumite lucruri pentru a ne putea dezvolta iar în cee ace înseamnă politici guvernamentale cred că ar trebuii discutat la nivel statal pentru a stabilii un traseu de la care să nu ne abatem".
(V.D.)
--------
De la integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană (UE), agricultura românească a avut de câştigat, este de părere Petre Daea, ministrul Agriculturii, care a menţionat: "De când am intrat în UE, fermierii români şi ţara au câştigat, agricultura este alta în fiecare an, fermierii s-au dotat cu tehnici agricole mult superioare celor cu care eram obişnuiţi. (...) În doi ani de zile de când am această misiune de a conduce agricultura ţării, urmăresc cu foarte mult interes fermierii şi sunt alături de ei, punându-se întrebări, căutând soluţii, pe un câmp comun. Administraţia centrală trebuie să asigure, prin politicile sale, acel drum al reuşitei, astfel încât rezultatul să fie pe măsura efortului, iar câştigul, pe măsura contribuţiei".
Ţara noastră a crescut mult, din punct de vedere agricol, al randamentului pe suprafaţă, a afirmat ministrul Daea, menţionând că are trei ţinte importante - introducerea unei reguli agronomice în sistem, uşurinţa fermierului în accesarea banilor de la stat, precum şi aducerea unor sume de bani cât mai mari în ţară.
În opinia domniei sale, subvenţiile trebuie să se facă pe o regulă foarte exactă, să aibă loc o depunere la timp a cererilor, printr-o verificare a exactităţii solicitărilor, astfel încât momentul declanşării finanţărilor să nu înregistreze întârzieri. În acest context, Petre Daea a precizat că România este singura ţară din UE care nu a apelat la prelungirea cererii de finanţare.
Printre altele, ministrul de resort a subliniat că, în agricultura noastră, există o ruptură structurală între producţia vegetală şi zootehnie. "România a fost şi rămâne o ţară cerealieră. Anul trecut, a fost prima din Europa ca producţie la porumb", a afirmat domnia sa, estimând că excedent vom avea întotdeauna, dar trebuie să fie din ce în ce mai mic şi să fie prelucrat prin creşterea sectorului animalier.
E.O.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
