CONFERINŢA BURSA: ANTREPRENORIATUL FĂRĂ GEN / RODICA LUPU, VICEPREŞEDINTE CONAF: "Lumea antreprenoriatului şi cea a cercetării trebuie să se unească pentru dezvoltarea economiei"

Situaţia domeniului de cercetare şi inovare este îngrijorătoare, întrucât ţara noastră a pierdut 15.000 de cercetători de vârf, enorm pentru populaţia de cercetători de la noi, a atras atenţia Rodica Lupu, fondator Ingenius Hub şi vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Domnia sa a adăugat că există o prăpastie între lumea antreprenoriatului şi cea a cercetării, deşi acestea trebuie să se unească pentru a putea impulsiona economia naţională.

În ceea ce priveşte egalitatea de gen în mediul antreprenorial de la noi din ţară, domnia sa a declarat: "Sunt de părere că, dacă vrei să te bucuri de sentimentul de egalitate, trebuie să te comporţi ca un egal şi totul pleacă, până la urmă, din interior. Sunt foarte mândră de femeile din România care au reuşit să aducă ţara, măcar într-un domeniu, pe un loc fruntaş în Europa, în ultimii 30 de ani, prin eforturile lor, noi am ajuns să fim peste media europeană, în ceea ce priveşte ponderea femeilor antreprenor. Mai departe, cred că putem să ne schimbăm puţin abordarea şi să luăm, din când în când, câte o pauză, să ne accesăm toate forţele intelectuale şi să ne uităm în viitor ca să putem contribui, cu adevărat, cu idei, programe, concepte, la cum arată viitorul economiei româneşti, şi nu doar. De aceea, am propus ideea co-creaţiei, ca o cale de inovare. Co-creaţia înseamnă să apelezi la resurse externe ale companiei, să intri în parteneriate de diferite tipuri (bilaterale, multilaterale, cu alte organizaţii, sau chiar să foloseşti consumatorul, clientul final); este necesară viziunea pe termen lung, companiile de succes nu îşi gândesc afacerea cu ambiţii mici, ci mari, au avut focus pe inovare, încă din AND-ul afacerii, înţeleg ce înseamnă sharing economy, iar aceasta este o altă tendinţă, o nouă paradigmă de organizare socială, aproape, către care ne îndreptăm şi pe care în România o folosim, încă, prea puţin". Doamna Lupu este de părere că trebuie să fructificăm toate resursele din comunitate, adăugând că, în România, există, încă, un mindset al limitării, senzaţia că resursele sunt limitate, deşi, în realitate, nu trebuie decât să găsim calea corectă de a fructifica toate oportunităţile şi toate resursele care există în jur. Faptul că antreprenorii de la noi nu apelează la parteneriate, alegând să meargă pe cont propriu, îi împiedică să fructifice întregul potenţial al resurselor pe care le au.

Revenind asupra situaţiei sectorului de cercetare şi inovare din ţara noastră, Rodica Lupu a subliniat: "Trebuie să creăm un ecosistem care să faciliteze transferul tehnologic. Am pierdut 15.000 de cercetători de vârf, este o cifră enormă pentru populaţia de cercetători pe care o avem, iar infrastructura de cercetare este, din cauza aceasta, subutilizată. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte investiţiile private suntem pe penultimul loc din Europa, iar ponderea investiţiilor private în cercetare este foarte redusă, dar ceea ce este cel mai tragic este că idei sau proiecte, brevete, care să facă o diferenţă pe piaţă nu sunt fructificate în economie. Există o prăpastie între lumea antreprenoriatului şi cea a cercetării, şi o lipsă de interes între ele, ori acestea trebuie să se unească, la un moment dat. De aceea propun acest concept, de co-creaţie. Ca să avem inovare în economie la un nivel sistemic este necesar să dezvoltăm un ecosistem format din cele patru categorii principale de stakeholderi, respectiv companiile, cercetarea şi mediul academic, autorităţile publice şi mediul asociativ".

În acest sens, domnia sa propune un demers amplu de a pune împreună aceste patru categorii de stakeholderi cu scopul de a promova inovarea, transferul tehnologic şi antreprenoriatul, insistând că o economie nu poate creşte în lipsa unor afaceri care să aibă potenţialul de a deveni globale.

Doamna Lupu a explicat: "Vrem să mergem în fiecare reşedinţă de judeţ, să discutăm cu stakeholderii locali, cu oamenii cheie din fiecare judeţ, ca să creionăm o agendă locală comună, în care să se regăsească, deopotrivă, interesele celor patru categorii de stakeholderi, strategiile deja existente, pe care să le îmbunătăţim, să adăugăm dimensiunea gândirii pe termen lung şi să găsim teme pe care economia locală să le poată dezvolta şi pe care toţi stakeholderii să le poată susţine, astfel încât co-creaţia să se producă cu rezultate amplificate pentru toată lumea. Astfel vom putea să generăm proiecte concrete, comune, cu partenerii reprezentaţi de stakeholderi, cărora să le găsim şi surse de finanţare".