Investiţia mondială în infrastructura pentru tehnologii financiare pe blockchain a depăşit 800 de miliarde de dolari în 2018, an în care reţelele de minning au folosit peste 1% din consumul mondial de electricitate, potrivit domnului Alexandru Butean, co-fondator al Transylvania Labs, lector la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
Domnia sa adaugă că, anul trecut, mai mult de 2.000 de monede virtuale au fost disponibile pe pieţele bursiere alternative.
"Peste 90% din companiile Fortune 500 dezvoltă acum soluţii/produse pe tehnologii de blockchain, zece ţări au legi clare referitoare la monede virtuale, iar alte 12 ţări lucrează la acest lucru, dar nu şi România", declară domnul Butean, menţionând că Venezuela are moneda digitală PETRO încă din august 2018, iar Samsung integrează pe Galaxy S10 un portofel pentru monede virtuale.
Alexandru Butean mai spune că banii pierduţi sau blocaţi în tranzacţiile virtuale au atins, în ultimele 18 luni, două miliarde de dolari.
Transylvania Labs construieşte sisteme complexe industriale, algortimi, sisteme de predicţie, sisteme fintech. În 2015, societatea a început să dezvolte diverse integrări pentru monede virtuale, pentru exchange-uri din afara ţării.
"Acum lucrăm cu două exchange-uri, unul în Gibraltar, altul în Emiratele Arabe Unite. Unul tranzacţionează monede digitale, celălalt converteşte orice activ într-un cripto activ", declară domnul Butean, adăugând că pe aceste platforme "orice se poate schimba cu orice, fără nicio procedură care să oprească acest lucru".
Reprezentantul Transylvania Labs aminteşte că evoluţia sistemelor monedelor virtuale a început cu bitcoin şi litecoin, au urmat Ripple, Iota, Cardano, Hyperledger, Corda, iar cele mai noi sunt Vechain, Quorum şi Cosmos.
Domnia sa subliniază că există peste 50 de zone în care se aplică blockchain-ul, iar zona financiară nu este unul dintre "focusurile curente".