CONFERINŢA "BURSA" TENDINŢE ÎN PIAŢA DE CAPITAL / GABRIEL GRĂDINESCU, ASF: "Contrapartea Centrală şi utilizarea tehnologiei Blockchain pot fi complementare"

Înfiinţarea şi consolidarea Contrapărţii Centrale reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale ASF, Contrapartea Centrală fiind o instituţie de interes naţional faţă de care ASF are toată susţinerea, a declarat Gabriel Grădinescu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), responsabil cu piaţa de capital.

Domnia sa a declarat: "Considerăm că înfiinţarea Contrapărţii Centrale aduce acel plus de credibilitate pieţei de capital din România şi reprezintă un factor hotărâtor în dezvoltarea produselor derivate. Pentru noi, instituţia Contrapărţii Centrale reprezintă o cărămidă pusă la temelia pieţei de capital, fiind un plus pentru dezvoltarea acesteia şi pentru atingerea statutului de piaţă emergentă".

Vicepreşedintele ASF a mai precizat că Autoritatea a aprobat diminuarea comisioanelor de tranzacţionare a cotei percepute din valoarea tranzacţiilor cu instrumente financiare încheiate în cadrul BVB şi care vor fi compensate prin Contrapartea Centrală locală, la cel puţin 0,03% (scădere cu 50% faţă de valoarea actuală) şi cel mult 0,02% (scădere cu 66,67%).

Gabriel Grădinescu a adăugat: "Sunt voci care susţin că utilizarea tehnologiilor Blockchain ar face pe viitor inutilă Contrapartea Centrală. Nimic mai greşit! Considerăm că cele două pot fi complementare. Contrapartea Centrală se adresează contractelor derivate la termen (în cazul nostru Contrapartea Centrală va oferi chiar din prima etapă a lansării sale servicii de compensare pentru tranzacţiile des­făşurate în piaţa energiei), iar prin Blockchain se pot efectua tranzacţiile de tip swap".

Autoritatea de Supraveghere Financiară susţine în mod necondiţionat înfiinţarea Contrapărţii Centrale, a ţinut să precizeze vicepreşedintele ASF.

Legat de cryptoassets, Gabriel Grădinescu a precizat că există încă o serie de întrebări fundamentale cu privire la monedele virtuale la care nu avem încă răspunsuri complete: de ce au aparut monedele virtuale şi ce nevoi trebuie să satisfacă?; răspund aceste instrumente unor aşteptări ale pieţelor, ale populaţiei?; cât de sigure sunt noile tehnologii? cu ce fel de riscuri sunt associate? Şi care este viitorul lor?

Potrivit domniei sale, aceste aspecte necesită o analiză mai aprofundată, pentru care încă nu există o definiţie unanim acceptată referitoare la aceste instrumente. Ceea ce ne arată că lucrurile sunt într-o continuă evoluţie, sunt în proces de cristalizare.

General vorbind, un cryptoasset este o reprezentare digitală protejată prin criptografie a valorii sau a drepturilor contractuale, care se bazează pe o anumită tehnologie a registrelor distribuite şi care pot fi transferate, stocate sau tranzacţionate electronic, a mai afirmat Gabriel Grădinescu.  

Printre exemplele de Cryptoassets putem include Bitcoin şi Litecoin (şi alte "criptomonede"), dar şi cele emise prin procesul iniţial de oferire a monedelor (ICO), adesea denumite "jetoane" (token-uri).

Fără discuţie, piaţa Cryptoassets este extrem de dinamică; până în prezent avem peste 2.000 de astfel de tipuri de monedă, după cum a mai spus reprezentantul ASF.

La nivel internaţional întâlnim o serie de state care au implementat cryptomonedele, cum ar fi: Tunisia, Venezuela, Senegal Insulele Marshall şi mai nou Rusia. De asemenea, sunt state care au respins utilizarea lor - Germania, Japonia, Elveţia, Hong Kong, Estonia, Ecuador şi Mexic.  Sunt şi ţări care experimentează aceste cryptomonede. Printre care Marea Britanie, Israel, Suedia, Canada şi Thailanda, a mai adăugat Gabriel Grădinescu.

Domnia sa a explicat: "Din această enumerare sumară se poate remarca faptul că poziţia statelor privind acea­stă problemă diferă în funcţie de mai mulţi factori. Implementarea sau nu a aces­tor cryptoassets este până la urmă o decizie politică. Statele care au recurs la aceste instrumente doresc să aibă probabil o supapă pentru problemele economice cu care se confruntă, cum ar fi inflaţia galopantă, sau să ocolească anumite sancţiuni economice".

Pe de altă parte, ţările care nu se simt confortabil, cel puţin până în prezent, cu aplicarea acestor crytoassets sunt cele puternic dezvoltate economic, care au un sistem bancar stabil şi care nu simt nevoia de schimbare sau de a avea un sistem alternativ pentru decontări, consideră oficialul ASF.

Cea de-a treia grupă de state, cea care experimentează sistemul crypto, sunt conştiente că acesta se va dezvolta şi doresc să-l controleze cel puţin din punct de vedere fiscal, căutând metode de impozitare a tranzacţiilor, este de părere Gabriel Grădinescu.

Domnia sa a subliniat: "Când vorbim de cryptoassets este important să avem în vedere faptul că sunt diferenţe majore între diferitele tipuri de asemenea monede. Aceste diferenţe provin din drepturile care sunt acordate proprietarilor, precum şi din utilizarea lor reală sau potenţială".

Gabriel Grădinescu a mai spus că în funcţie de varietatea şi complexitatea cryptoasset-urilor, acestea pot fi încadrate în trei mari categorii, în funcţie de modul în care sunt utilizate:

Exchange Tokens (token-uri de schimb) - care sunt adesea denumite "cryptomonede", cum ar fi Bitcoin, Litecoin şi alte instrumente similare. Acestea utilizează o platformă DLT şi nu sunt emise sau nu au susţinerea unei bănci centrale sau unui alt organism central;

Security tokens (token-uri valori mobiliare) - Acestea pot oferi drepturi deţinătorilor cum ar fi dreptul de proprietate, rambursarea unei anumite sume de bani sau dreptul la o parte din profiturile viitoare;

Utility Tokens (token-uri utilitare) - care pot fi răscumpărate pentru a accesa un anumit produs sau serviciu care este furnizat de obicei folosind o platformă DLT.

Potrivit lui Gabriel Grădinescu, punctele tari ale cryptomonedelor constau în faptul că unele sunt foarte transparente, putând cunoaşte în orice clipă toate tranzacţiile de la iniţiere şi până în prezent, se poate cunoaşte proprietarul şi locul tranzacţiei. De asemenea, sunt greu, dacă nu imposibil, de fraudat deoarece registrul de tranzacţii şi toate conturile sunt copiate în sute de mii de locuri diferite şi acesta este foarte bine criptat. În plus, cryptomonedele nu sunt afectate de inflaţie şi sunt supuse legii cererii şi ofertei pe piaţă, iar comisioanele percepute sunt foarte mici, iar în unele cazuri se plătesc comisioane pentru diferite servicii.

Punctele slabe ale cryptomonedelor constau în faptul că identitatea nu se face cunoscută decât printr-un cod; unele cryptomonede nu sunt deloc transparente şi sunt folosite în scopuri oculte şi, în plus, acestea nu sunt supuse controlului autorităţilor guvernamentale şi bancare şi nu intră sub incidenţa legilor de protecţie a consumatorilor sau de prevenire şi spălare a banilor.

În ceea ce priveşte oportunităţile, cryptomonedele vin pe un val euforic al dezvoltării tehnologiilor high-tech, unde necesitatea de a înlocui tot ce este clasic şi greoi este pusă pe primul loc, iar valorificarea curentului anti-sistem de către cei care nu vor să mai plătească taxe la stat.

Legat de ameninţări, acestea ţin de volatilitate foarte mare a cryptomonedelor, fiind înregistrate scăderi masive ale valorii acestora în ultima perioadă, dar şi de faptul că un client poate deveni foarte uşor captiv doarece există un număr limitat de cryptomonede, iar dacă nu sunt tranzacţii pe piaţă nu le poţi valorifica.

Începând cu anul 2009, au fost emise peste 2.000 de criptomonede, capitalizarea totală a acestora se ridică, în prezent, la aproximativ 110 miliarde de euro, în scădere, de la un vârf de pes­te 700 de miliarde euro, în ianuarie 2018, conform datelor prezentate de oficialul ASF.

Practic, în anul 2018, piaţa criptomonedelor a cunoscut o implozie, Bitcoin - cea mai cunoscută criptomonedă înregistrand o pierdere de peste 75% (de la un maxim de aproximativ 20.000 de dolari înregistrat în data de 11 decembrie 2017, la o valoare actuală de circa 4.000 dolari).

Bitcoin reprezintă peste jumătate din valoarea raportată a capitalizării totale a pieţei de criptomonede, în contextul în care primele cinci criptomonede reprezintă aproximativ 75% din capitalizarea de piaţă raportată.

În noiembrie 2017 şi în februarie 2018, ESMA împreună cu EBA şi EIOPA au emis două avertizări privind monedele virtuale şi ofertele iniţiale de criptomonede (ICO), ca urmare a îngrijorărilor legate de speculaţiile din jurul acestor instrumente şi de faptul că investitorii nu au cuantificat exact riscurile ridicate pe care şi le asumă, a mai precizat Gabriel Grădinescu.

Domnia sa a mai adăugat că, de asemenea, au fost identificate riscuri care ar putea rezulta din fraude, atacuri cibernetice, spălare de bani şi manipularea pieţei. În ceea ce priveşte stabilitatea financiară, datorită dimensiunii relativ reduse a pieţei de criptomonede, ESMA apreciază că, cel puţin la momentul actual, aceasta nu poate fi pusă în discuţie.

"Şi la nivelul ASF au fost emise avertizări cu privire la tranzacţionarea CFD-urilor pe criptomonede, având în vedere faptul că aceasta reprezintă o investiţie speculativă extrem de ris­cantă, recomandată doar investitorilor care înţeleg şi îşi asumă riscurile asociate acestor produse", a subliniat reprezentantul ASF.

Totodată, ASF a atras atenţia inves­titorilor cu privire la aspecte privind volatilitatea preţurilor criptomonedelor, riscurile aferente utilizării unui efect de levier mare, transparenţa preţului activelor suport şi nivelul comisioanelor, a mai adăugat vice preşedintele ASF.

Gabriel Grădinescu a precizat că veştile rele se opresc aici, ţinând cont că aceste cryptoassets au venit la pachet cu un sistem de plăţi bazat pe o tehnologie blockchain, care este într-o continuă evoluţie.

Domnia sa a explicat că un studiu realizat de Price Waterhouse&Coopers în anul 2018 a scos în evidenţă faptul că există indicii temeinice că în viitorul apropiat tehnologia blockchain va influenţa în mod semnificativ mediul de business.

De asemenea, studiul scoate în evidenţă faptul ca tehnologia s-a dezvoltat cel mai mult în SUA, dar peste 3-5 ani liderul va deveni China.

"În anumite medii a început deja să se vehiculeze ideea că Blockchain va reprezenta pentru pieţele financiare ceea ce internetul a reprezentat pentru media.  Adică o schimbare fundamentală de paradigmă", a explicat Gabriel Grădinescu.

Este de menţionat faptul că tehnologia DLT (a registrelor distribuite), care are potenţialul de a fi utilizată în sectorul financiar şi care este bazată pe accesul exclusiv al participanţilor autorizaţi, diferă de Blockchain-ul proiectat pentru Bitcoin, care este un sis­tem deschis în care toţi pot contribui la procesul de validare, a completat Grădinescu.

Tehnologia DLT are potenţialul de a fi utilizată atât în sistemul bancar, cât şi pe piaţa de capital de către instituţii precum Depozitarul Central, Contrapărţile Centrale, custozi, societăţi de administrare a investitiilor, investitori etc..

În plus, conform domnului Grădinescu, susţinătorii tehnologiei DLT au identificat, la nivel teoretic, o serie de posibile avantaje ale utilizării tehnologiei pe piaţa de capital, în domenii precum: compensarea şi decontarea tranzacţiilor; depozitare / custodie; automatizarea procesării evenimentelor corporative; în scopuri de raportare şi supraveghere (autorităţile ar putea avea acces direct la informaţii); scurtarea ciclului de decontare a tranzacţiilor şi reducerea riscului de contraparte; gestionarea eficientă a garanţiilor; atenuarea riscului unui atac cibernetic / securitatea informaţiilor; reducerea costurilor şi a timpului de procesare a tranzacţiilor; înlocuirea unor procese manuale ineficiente.

Din punctul de vedere al autorităţilor de supreveghere a pieţelor financiare, evaluarea trebuie să ţină cont în mod obligatoriu de cadrul de reglementare existent şi de posibilitatea adaptării acestuia.

Astfel, dacă tehnologia va fi folosită de intermediari sau de alte instituţii ale pieţei pentru a-şi îmbunătăţi procesele interne, provocările vor fi limitate. Dacă însă tehnologia DLT va conduce la o modificare substanţială a infrastructurii pieţei de capital, provocările vor fi pe măsură. Şi ele trebuie atent gestionate.

Autoritatea de Supraveghere Financiară urmăreşte cu atenţie evoluţiile tehnologiilor noi, cum sunt şi cryptomonedele, pentu a putea evalua riscurile şi beneficiile acestora pentru piaţa locală. Acest aspect este cu atât mai important cu cât una dintre misiunile fundamentale ale ASF vizează protejarea drepturilor şi intereselor consumatorilor, precum şi creşterea gradului de informare a acestora, a evidenţiat Gabriel Grădinescu.