CONFERINŢA "BURSA" TENDINŢE ÎN PIAŢA DE CAPITAL / VLAD ANDREI, ALBARON VENTURES: "Avem ingineri talentaţi, care pot constitui pasul următor în evoluţia digitală"

Inginerii de la noi din ţară reprezintă unul dintre cele mai mari bunuri pe care le avem, consideră Vlad Andrei, founder, managing partner Albaron Ventures.

Domnia sa a declarat: "Eu am lucrat foarte mult cu ingineri români în afară. Avem un talent incredibil de bun pe partea de ingineri şi cred că astfel putem fi în faţa celorlalte ţări, putem să fim pasul următor în evoluţia digitală sau bancară".

Vlad Andrei consideră că este nevoie ca inginerii din ţară să fie ajutaţi pentru a putea crea un nou val de tehnologie bancară, pentru că, în prezent, aceştia pleacă din România pentru că aici nu se pot face astfel de lucruri.

Domnia sa a precizat că alte ţări, ca Elveţia, Marea Britanie, Malta sau Estonia, au nişte programe mult mai încurajatoare când este vorba de noile tehnologii.

Vlad Andrei a mai spus că atunci când vine vorba de crypto, lumea consideră că este riscant şi acestea nu au nicio valoare fundamentală în spate. În opinia reprezentantului Albaron Ventures, trebuie să ne gândim cât de riscante erau investiţiile în România pentru inves­titorii străini în anii "90. În ambele cazuri este nevoie foarte mare de o cunoaştere a pieţei.

De asemenea, domnia sa a mai afirmat că o altă comparaţie care este întâlnită adesea este cea a companiilor cu cryptoassets. Oamenii şi inves­titorii se uită la cryproassets din aceeaşi perspectivă ca la o companie, dar ele sunt, de fapt, fundamental diferite, a adăugat Vlad Andrei, care a explicat: "De exemplu, în companii se investesc în entităţi legale, iar când vine vorba de cryptoassets acestea sunt protocale - noduri de calculatoare care au un mecanism de comunicare între ele şi fondurile pe care le folosesc permit aceste tranzacţii".

Mecanismele de profitabilitate într-o companie se fac prin dividende, dar în cryptoassets foarte puţine au mecanisme similare. Evaluarea lor ţine de mărirea şi folosirea reţelei şi mai puţin de profitabilitate.

"Ne putem gândi, de exemplu, care este valoarea internetului", a mai adăugat Vlad Andrei.

Diferenţa dintre companii şi cryptoassets ţine şi de faptul că la companii vorbim de un bun protejat, pe când cryptoasseturile sunt nişte protocoale, unde totul este liber, ceea ce înseamnă că proprietatea intelectuală scade valoarea, din moment ce orice poate fi copiat sunt eliminate anumite sume, ceea ce înseamnă un cost mai mic pentru utilizatori. Pe partea de investiţii, ordinea de mărime a protocoalelor sau a acestor reţele este de ordinul triloanelor de dolari.

Un trend important care poate fi observat în industrie este tranziţia de la proprietary, unde totul este închis, centralizat, către modelul open source, unde totul este gratis şi poate fi folosit de oricine.

"Acum am ajuns la momentul în care mai mult 80% din toate serverele din lume rulează Linux, nu Microsoft, tocmai din pricina acestui considerent", precizează Vlad Andrei.

Alt trend din piaţă este cel de la produse la servicii. "De exemplu, în loc de a-mi lua o maşină, optez pentru o cursă Uber. Vorbim despre o nouă categorie de servicii open source, protocoale", a adăugat reprezentantul Albaron Ventures.

Vlad Andrei a notat că există două exemple de proiecte bazate pe noile tehnologii care au crescut foarte mult ca utilizare şi care au ajuns să ruleze peste 400 de milioane de dolari în primul an de la lansare.