Conferinţa BURSA "UNIUNEA BANCARĂ EUROPEANĂ ŞI NOUL MODEL BANCAR - EFECTE PENTRU MEDIUL DE AFACERI" Guillermo Tolosa, FMI: "Uniunea Bancară poate rupe legătura dintre riscurile bancare şi riscurile suverane"

• Update 14:23 Călin Rechea: "Aderarea României la Uniunea Bancară ar trebui amânată cel puţin până la intrarea în zona euro"

Uniunea Bancară nu reprezintă o soluţie pentru rezolvarea problemei cauzate de instabilitatea financiară, iar aderarea ţării noastre la această structură ar trebui să fie amânată cel puţin până la intrarea în zona euro, a afirmat analistul economic Călin Rechea.

Abordarea graduală a creării Uniunii nu contribuie la creşterea stabilităţii, ci, dimpotrivă, sumele puse la dispoziţia Fondului Unic de Rezoluţie sunt insuficiente, iar costurile împrumuturilor pe care aceasta le-ar contracta ar fi relativ mari în absenţa unei garantări comune la nivel european, arată domnia sa.

Sistemul de stabilire a contribuţiilor favorizează băncile mari, iar centralizarea supravegherii şi a controlului pentru un sistem complex duce la creşterea fragilităţii, din cauza eliminării capacităţii de autoreglementare a respectivului sistem, a mai precizat Călin Rechea.

O alternativă la crearea unei uniuni bancare o reprezintă fragmentarea sistemului bancar, este de părere analistul economic.

Motivele pentru care statele membre ale UE, dar care nu fac parte din zona euro, nu ar trebui să participe la Uniunea Bancară includ, în opinia lui Călin Rechea, incertitudinea contribuţiilor acestora la Fondul Unic de Rezoluţie, precum şi influenţa redusă pe care ar avea-o la Mecanismul Unic de Rezoluţie. (A.S.)

---

• Update 14:02 Dan Paul: "Piaţa de capital, alternativă la depozitele bancare"

Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, a declarat că nu crede că se vor confisca depozitele bancare pentru salvarea instituţiilor financiare, pentru că ar însemna o încălcare a drepturilor omului.

"Totuşi, după experienţa cu Cipru, există acest pericol, iar piaţa de capital este o alternativă de plasare a economiilor", a mai spus domnia sa.

Dan Paul susţine că piaţa noastră de capital este una de frontieră, cu volume de tranzacţionare mici. Domnia sa doreşte depolitizarea şi profesionalizarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), pentru ca şi piaţa noastră de capital să se poată dezvolta. (A.T.)

---

• Update 14:00 Răzvan Nan, senior manager, banking advisory KPMG: "Vom vedea schimbări importante de acţionariat în băncile din România"

Presiunea noilor reglementări bancare din Europa va genera "mişcări" pe piaţa de profil din România, conform afirmaţiilor domnului Răzvan Nan, senior manager, banking advisory KPMG, care anticipează că anul acesta vom asista la schimbări importante în acţionariatul instituţiilor de credit din ţara noastră.

Domnia sa a precizat că, în condiţiile în care instituţiile de credit străine reprezintă peste 80% din sistemul nostru bancar, iar România a fost pusă pe zona "non-core" în ţările de origine ale băncilor, tendinţa schimbărilor semnificative în acţionariatul acestora va continua în 2014 - 2015.

"Vom vedea transferuri de portofolii către fondurile de investiţii", a afirmat domnul Nan.

Conform analizelor KPMG, reglementarea bancară europeană nu avea impact asupra creşterii economice înaintea crizei datoriilor, însă acum, în Europa, înăsprirea normelor din domeniu pune un accent semnificativ, negativ, asupra evoluţiei economice, expansiunea fiind mică, iar şomajul în creştere. (A.V.)

---

• Update 13:52 Piperea: "Teama de bail-in ar putea dezvolta piaţa de capital"

Deţinătorii de capitaluri şi-ar putea transfera economiile din depozitele bancare pe bursă, este de părere profesorul Gheorghe Piperea, care opinează că teama de bail-in ar putea dezvolta piaţa de capital.

Domnia sa consideră că bail-in-ul încalcă drepturile omului: "Din punct de vedere juridic, bail-in-ul înseamnă că ai nişte bani în depozitele unei bănci şi pentru că respectiva instituţie trece printr-o dificultate de care nu te faci vinovat, banii, pe care ai un drept de proprietate, se transformă în acţiuni la banca în cauză, acţiunea nereprezentând un bun pe care ai drept de proprietate, ci un bilet la loterie, în baza căruia poţi încasa ori nu dividend".

În opinia domnului Piperea, bail-in-ul va fi implementat şi în ţara noastră.

Domnia sa a precizat: "Noi vom participa la Uniunea Bancară Europeană cu scopul de a implementa bail-in-ul. Care este alternativa pentru ca banii să nu fie luaţi din depozite? Să ţinem economiile în seifuri? Este riscant. Să retragem capitalul din bănci şi să-l ducem în Singapore? Probabil că acest lucru deja se întâmplă. S-ar putea ca mare parte din economii să fie investite în piaţa de capital. Nu ştiu dacă în România falimentul unei bănci mari ar putea fi suportat de fondul de garantare".

Gheorghe Piperea consideră că problema majoră este reprezentată de faptul că sistemul bancar european este fundamental greşit, în contextul în care o instituţie financiară este şi bancă comercială, şi bancă de investiţii, prestează şi servicii de asigurare, colectează creanţe şi gestionează imobile.

"Pentru a investi banii pe piaţa de capital, nu va trebui să rulăm aceste fonduri tot prin instituţiile bancare, ce au şi calitatea de bănci-custode?" se întreabă avocatul Piperea, menţionând că, dacă aceste activităţi bancare nu vor fi separate, "ne vom îndrepta cu 200 km/oră într-un zid şi colapsul va fi inevitabil". (E.O.)

---

• Update 13:13 Mirela Iovu, CEC Bank: "Avem nevoie de o întărire a culturii antreprenoriale"

Dezvoltarea economiei nu înseamnă numai creşterea finanţării, ci şi existenţa unei culturi antreprenoriale, a declarat Mirela Iovu, vicepreşedintele CEC Bank. Domnia sa a spus că ţara noastră duce lipsă de cultură antreprenorială, care trebuie dezvoltată pentru că va conduce la întărirea sectorului IMM-urilor.

Doamna Iovu a explicat: "Uniunea Europeană a adoptat programul Antreprenoriat 2020, care trebuie să fie adoptat şi de ţara noastră şi care este foarte important pentru IMM-uri. Uniunea Bancară va avea impact asupra IMM-urilor dacă nu se iau măsuri de contracarare. Problema principală a IMM-urilor este lipsa finanţării, dar disponibilitatea finanţării există, însă lipsesc proiectele bancabile. IMM-urile au o problemă de competitivitate, care trebuie combătură în următoarea perioadă".

Vicepreşedintele CEC a mai spus că banca pe care o reprezintă a sporit finanţarea pentr IMM-uri, sector pentru care va disponibiliza sume importante şi în următoarea perioadă. Mirela Iovu consideră că este necesară o alocare mai mare a fondurilor europene destinate creşterii competitivităţii economice.

---

• Update 12:05 Nicolae Dănilă, BNR: "Noul model bancar trebuie să aibă clientul în centrul său"

Clientul trebuie să se afle în centrul noului model de afaceri al băncilor, consideră Nicolae Dănilă, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR). Provocarea majoră pentru instituţiile de credit, atât la nivel local, cât şi la nivel european, este să recâştige încrederea în sistem, nu doar din partea clienţilor, ci şi a statului, agenţiilor de rating şi a angajaţilor, subliniază domnia sa.

"Trebuie să facem tranziţia de la < transaction banking > la < relationship banking >, la soluţii adaptate la nevoile clienţilor", a declarat Nicolae Dănilă.

Clienţii au nevoi mai complexe şi mai sofisticate, iar produsele şi serviciile oferite de bănci trebuie să ţină cont de această realitate, precizează oficialul BNR.

"Este esenţial ca băncile să aibă o reacţie proactivă, pentru a se putea implica în noul proces de creştere economică pe care ni-l dorim", a afirmat Nicolae Dănilă. (A.S.)

---

• Update 12:01 Marinel Burduja, BRCI: "Economia - încă permeabilă pentru produsele bancare clasice"

Dincolo de produsele bancare sofisticate, economia autohtonă este încă permeabilă pentru produsele clasice, consideră Marinel Burduja, directorul general al Băncii Române pentru Credite şi Investiţii (BRCI).

Domnia sa a precizat că noua bancă, pe care o conduce, se va axa pe acest tip de produse bancare, care vor fi distribuite "pe canale foarte moderne".

Marinel Burduja a specificat că BRCI reprezintă un efort colectiv al unui grup de investitori români, care se vrea un model de solidaritate cu caracter naţional, o invitaţie pentru ceilalţi oameni de afaceri din ţara noastră pentru lărgirea gamei de bănci cu capital autohton.

Potrivit domnuljui Burduja, noua instituţie financiar-bancară cu capital integral românesc nu va avea o reţea extinsă la nivel naţional şi va oferi produse tradiţionale clienţilor săi. (E.O.)

---

• Update 11:49 Anca Laura Ionescu, Ministerul Economiei: "Accesul dificil la finanţare, problema majoră a IMM-urilor"

Problemele mediului privat din ţara noastră sunt aceleaşi cu cele ridicate la nivelul Uniunii Europene, conform afirmaţiilor doamnei Anca Laura Ionescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, care susţine că, în 2013 şi 2014, instituţia pe care o reprezintă a efectuat deplasări în teritoriu, pentru cunoaşterea şi preluarea aspectelor ce îngreunează dezvoltarea sectorului afacerilor.

"Ne-am întâlnit cu reprezentanţii mediului de afaceri şi am constatat că problemele sectorului privat din ţara noastră sunt cele ridicate la nivelul UE: numărul mare de taxe şi impozite, numărul mare de autorizaţii necesare, birocraţia, lipsa personalului calificat şi accesul dificil la finanţare", a declarat doamna Ionescu, adăugând: "Unul dintre obiectivele prioritare ale Guvernului îl reprezintă dezvoltarea mediului de afaceri, astfel încât acesta să fie stabil, activ şi transparent, iar întreprinzătorii să facă faţă provocărilor interne şi externe, respectiv concurenţei".

Anca Laura Ionescu a menţionat că Ministerul Economiei derulează în prezent programe de sprijinire a înfiinţării IMM-urilor şi de garantare a creditării destinate acestui sector. Domnia sa a amintit, totodată, că modificarea Legii IMM-urilor a trecut de Senat, se află în dezbatere la Camera Deputaţilor, iar in două săptămâni ar putea fi adoptată şi de aceasta din urmă.

Ca măsuri viitoare pe care le are în vedere ministerul pentru susţinerea mediului de afaceri, doamna Ionescu a menţionat, în primul rând, sprijinirea accesului la finanţare prin capitalizarea fondurilor de garantare şi contragarantare a creditelor pentru IMM-uri, dar şi capitalizarea CEC Bank şi a EximBank.

"Dorim o continuare a colaborării noastre cu Asociaţia Română a Băncilor şi, implicit, cu toate băncile, astfel încât împreună să găsim soluţii pentru depăşirea problemei accesului dificil la finanţare", a subliniat doamna Ionescu, adăugând că ar fi bine ca toate băncile să afişeze pe site-urile lor produsele pentru sprijinirea IMM-urilor.

Conform spuselor domniei sale, Ministerul Economiei urmăreşte susţinerea creşterii numărului IMM-urilor active, a numărului locurilor de muncă şi dezvoltarea întreprinderilor deja existente. (A.V.)

---

• Update 11:25 Radu Gheţea, ARB: "Este foarte bine că România susţine Uniunea Bancară"

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) susţine poziţia României în ceea ce priveşte Uniunea Bancară, a declarat preşedintele ARB, Radu Graţian Gheţea, care a subliniat că este foarte bine că ţara noastră susţine proiectele Uniunii Bancare.

Domnul Gheţea a explicat: "Uniunea Bancară este un subiect foarte dezbătut la nivel european. Criza a creat foarte multe probleme, care vor continua să persiste, iar Europa încearcă să găsească soluţii, pentru ca acestea să fie rezolvate şi să nu se mai repete. Uniunea Bancară este răspunsul UE la această provocare de a găsi soluţii la criză. Uniunea Bancară se bazează pe patru piloni, respectiv reglementarea unică, mecanismul de supraveghere, rezoluţie bancară şi schema comună de garantare a depozitelor. În prezent, se implementează reglementarea unică, iar celelalte sunt încă în dezbatere".

Preşedintele ARB a subliniat că implementarea Basel III are cerinţe de capital sporite pentru acţionari, care trebuie să fie pregătiţi, întrucât cerinţele de capital vin la scadenţă.

Radu Graţian Gheţea a mai declarat că dezbarea europeană atinge şi subiecte importante, precum: modelul băncii viitorului, reluarea creditării şi siguranţa depozitelor. Domnia sa susţine că, în ţara noastră, creditarea a scăzut, dar nu atât de mult cum pare din simpla comparaţie a soldurilor: "Simpla scădere a soldurilor nu înseamnă că a scăzut şi creditarea, pentru că în solduri nu sunt incluse portofoliile de credite vândute şi creditele-punte". (A.T.)

---

• Update 11:14 Daniel Dăianu, ASF: "Avem un sistem financiar defect"

În ultimele două decenii, robusteţea şi rezilienţa au scăzut, sistemele devenind mai vulnerabile, iar situaţia financiară mai fragilă şi destabilizatoare pentru economie, este de părere Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care a menţionat că vorbeşte în nume personal.

Domnia sa susţine că avem un sistem financiar defect şi că, pentru o creştere economică sănătoasă, avem nevoie de sisteme financiare tot mai robuste.

"Intermedierile financiare în economiile avansate au, încă, vicii majore", a mai spus domnia, subliniind că nu orice inovaţie financiară este bună şi că avem un sistem financiar supradimensionat.

Cu privire la criza din zona euro, designul este defectuos şi are discrepanţe foarte mari, opinează domnul Dăianu, apreciind: "Există o lipsă de împărţire a poverii (...). Zona euro va şchiopăta dacă nu se va ajunge la o mutualizare. O uniune nu poate fi autentică dacă nu există ideea de solidaritate".

Activitatea tradiţională şi raţională din bănci s-a denaturat, este de părere Daniel Dăianu, menţionând că se discută pe marginea unui model de bancă universală.

Domnia sa a adus în discuţie şi activitatea speculativă din bănci, subliniind că avem nevoie de un banking mult mai sigur.

"Uniunea Bancară reprezintă o încercare de adâncire a integrării în domeniul financiar", potrivit lui Daniel Dăianu, care consideră că bail-in-ul va creşte costurile de finanţare.

Domnia sa susţine că nu poate fi ignorată criza din Răsărit, care va avea efecte asupra fluxurilor de capital şi a întregului domeniu bancar.

În ceea ce priveşte activitatea economică din ţara noastră, domnul Dăianu consideră că ar fi nevoie de o regândire a creşterii economice, de o economisire mai bună şi de încurajarea investiţiilor productive.

Daniel Dăianu militează pentru reglemenatrea supravegherii şi salută apariţia băncilor autohtone pe piaţa financiar-bancară. (E.O.)

---

Uniunea Bancară este menită să rupă legătura care există, în prezent, între riscurile bancare şi cele suverane, riscuri care au provocat criza financiară din Europa, a declarat Guillermo Tolosa, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, în cadrul conferinţei "Uniunea Bancară Europeană şi Noul Model Bancar - efecte pentru mediul de afaceri", organizată de ziarul BURSA.

O autoritate suverană slabă afectează băncile locale atât pe componenta de pasive, cât şi pe componenta de active, a explicat domnia sa. "Un guvern slăbit este perceput ca nefiind capabil să susţină băncile cu probleme, ceea ce duce la creşterea riscului aferent acestora şi, implicit, a costului de finanţare. De asemenea, băncile deţin portofolii importante de obligaţiuni suverane", a afirmat Guillermo Tolosa.

La rândul său, o instituţie de credit slabă afectează credibilitatea guvernului local, din cauza riscului să apeleze la susţinerea acestuia, crescând datoria publică a ţării respective, a subliniat oficialul FMI.

Un alt factor care face necesară Uniunea Bancară este existenţa unui sistem bancar fragmentat la nivelul continentului, iar toate aceste elemente au impact final asupra sectorului privat nefinanciar, căruia îi cresc costurile de finanţare şi i se reduce capacitatea să investească, în vederea dezvoltării, atrage atenţia domnia sa.

Uniunea Bancară nu reprezintă o soluţie magică pentru rezolvarea tuturor acestor probleme, dar este un element important al tabloului unei Europe mai integrate şi mai solide, a mai punctat Guillermo Tolosa. (A.S.)