Conferinţa Mondială a ONU pentru schimbările climatice COP27 s-a deschis la Sharm el-Sheikh în Egipt

Actualizare COP27: Încălzirea globală se accelerează

Dacă proiecţiile pentru acest an se vor confirma, cei opt ani din perioada 2015-2022 vor fi cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, a avertizat duminică Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), într-un raport considerat a fi o "cronică a haosului climatic", relatează AFP, potrivit Agerpres.

"În timp ce summitul COP27 începe, planeta noastră trimite un semnal de primejdie", a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP27, de la Sharm el-Sheikh.

Această "cronică a haosului climatic" arată "atât de clar că schimbarea are loc cu o viteză catastrofală, devastând vieţi pe fiecare continent", a adăugat el, cerând ca "acţiuni ambiţioase şi credibile" să fie abordate în cele două săptămâni ale acestei conferinţe climatice desfăşurate în Egipt.

Cu o temperatură medie estimată cu 1,15 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială, se aşteaptă ca anul 2022 să se situeze "doar" pe locul al cincilea sau al şaselea al acestor cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, datorită influenţei neobişnuite, pentru al treilea an consecutiv, al fenomenului la La Ninia care antrenează o scădere a temperaturii.

"Dar acest lucru nu inversează tendinţa pe termen lung; este doar o chestiune de timp până când se va înregistra un nou an mai cald", a insistat agenţia specializată a ONU.

Dovadă a acestei tendinţe, "cei opt ani din 2015 până în 2022 vor fi probabil cei mai calzi opt ani înregistraţi vreodată", a estimat OMM, care îşi va publica evaluarea finală în 2023.

Temperatura medie în deceniul 2013-2022 este estimată la 1,14 grade Celsius peste cea din perioada preindustrială, faţă de 1,09 grade Celsius în perioada 2011-2020.

Acordul de la Paris urmăreşte să limiteze încălzirea globală cu mult sub două grade Celsius, chiar cu 1,5 grade Celsius.

"Concentraţiile de CO2 din atmosferă sunt atât de mari încât obiectivul de 1,5 grade Celsius (...) este abia de domeniul posibilului", a declarat duminică directorul OMM, Petteri Taalas.

"Este deja prea târziu pentru mulţi gheţari şi topirea va continua timp de sute sau chiar mii de ani, cu consecinţe majore pentru aprovizionarea cu apă", a adăugat el.

Planeta a fost, de asemenea, lovită în acest an de o avalanşă de evenimente extreme, de la inundaţii istorice în Pakistan până la valuri de căldură repetate în Europa şi seceta prelungită în Cornul Africii.

"Ştim că unele dintre aceste dezastre, inundaţiile şi canicula din Pakistan, inundaţiile şi cicloanele din sudul Africii, uraganul Ian, valurile de căldură extreme şi seceta din Europa nu ar fi fost atât de grave fără schimbările climatice", a declarat Friederike Otto, climatolog la Imperial College din Londra.

---

Conferinţa Mondială a ONU pentru schimbările climatice COP27, care va încerca să dea un suflu nou luptei contra încălzirii climatice, s-a deschis duminică la Sharm el-Sheikh în Egipt, scrie AFP, potrivit News.ro.

Reprezentanţi din aproape 200 de ţări s-au reunit în contextul în care impactul încălzirii globale - inundaţii, secete, incendii - afectează din ce în ce mai mult, dar lumea este divizată politic şi preocupată de alte urgenţe, războiul din Ucraina, crizele energetice şi alimentare.

"Egiptul va depune orice efort", a asigurat ministrul de Externe Sameh Choukri, care prezidează COP27.

"Trebuie să fim clari, oricât de dificil este momentul actual, inacţiunea echivalează cu miopie şi nu poate decât să întârzie catastrofa climatică", a declarat preşedintele COP din Glasgow, Alok Sharma.

Această a 27-a conferinţă ONU privind schimbările climatice (COP27) va reuni timp de două săptămâni aproximativ 200 de ţări, pentru o planetă afectată de dezastre: inundaţii istorice în Pakistan, valuri de căldură repetate în Europa, uragane, incendii, secete.

Lupta pentru climă este "o problemă de viaţă sau de moarte, pentru securitatea noastră de astăzi şi pentru supravieţuirea noastră de mâine", a insistat secretarul general al ONU Antonio Guterres.

Conferinţa "trebuie să pună bazele unei acţiuni mai rapide şi mai curajoase în domeniul climei, acum şi în acest deceniu care va decide dacă lupta pentru climă este câştigată sau pierdută", a avertizat el.

Emisiile de gaze cu efect de seră trebuie într-adevăr să scadă cu 45% până în 2030 pentru a avea şansa de a limita încălzirea la 1,5°C faţă de epoca preindustrială, cel mai ambiţios obiectiv al acordului de la Paris.

Dar angajamentele actuale ale statelor semnatare, dacă ar fi în cele din urmă respectate, ar duce la o creştere de 5 până la 10%, punând lumea pe o traiectorie de cel puţin 2,4°C până la sfârşitul secolului.

Departe de a respecta obiectivul principal al acordului de la Paris de mai puţin de 2°C faţă de momentul în care oamenii au început să ardă pe scară largă combustibilii fosili (cărbune, petrol sau gaz) responsabili de încălzirea globală.

Cu politicile actuale, se profilează un +2,8°C catastrofal.

"Din păcate, nu la îndemână", a criticat Antonio Guterres, care deplânge faptul că din cauza epidemiei de Covid, războiului din Ucraina şi crizei energetice şi alimentare, problemele legate de climă au fost retrogradate pe plan secund.

"Au mai fost vremuri periculoase", cum ar fi ieşirea Statelor Unite din Acordul de la Paris sub preşedintele Donald Trump, notează Alden Meyer de la think tank-ul E3G. Dar "nu am văzut niciodată aşa ceva", adaugă observatorul negocierilor climatice, descriind o "furtună perfectă".

În acest context, în ciuda angajamentelor asumate la COP26, doar aproximativ douăzeci de ţări şi-au ridicat ţintele, iar ONU nu vede "nicio modalitate credibilă" de a atinge obiectivul de 1,5°C.

Peste 120 de şefi de stat şi de guvern sunt aşteptaţi luni şi marţi pentru un summit care ar trebui să dea impuls acestor două săptămâni de negocieri. Fără preşedintele chinez Xi Jinping sau americanul Joe Biden, care va merge la COP pe 11 noiembrie. Deşi cooperarea este crucială între cei doi principali emiţători de gaze cu efect de seră din lume, cu relaţii tensionate, aceştia s-ar putea întâlni totuşi la Bali săptămâna următoare, în marja G20.