CONFERINŢA "SIGURANŢA PACIENTULUI, PRIN SIGURANŢA MEDICAMENTELOR"

Studiu: Unu din zece români ar consuma voit medicamente contrafăcute; 12% cred că acestea au efecte mai bune decât produsele originale

Aproximativ 7% dintre români consideră că medicamentele falsificate au mai puţine efecte secundare, iar 12% cred că acestea pot avea efecte chiar mai bune decât produsele originale, arată un studiu realizat de Organizaţia de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR) şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR). Rezultatele au fost prezentate în cadrul celei de-a şasea ediţii a conferinţei "Siguranţa pacientului, prin siguranţa medicamentelor".

Deşi majoritatea românilor (72%) au încredere în farmaciile autorizate, unul din patru (28%) se teme că pot apărea şi produse falsificate chiar şi în aceste locaţii. Procentul creşte atunci când vine vorba de farmacii online (57%) şi alte site-uri (70%). Mai bine de două treimi dintre respondenţi estimează că nu pot identifica sau defini corect un medicament falsificat.

"Chiar dacă procentul scepticilor este redus, el este totuşi un indicator al faptului că trebuie insistat mai mult pe zona de informare şi de educare. Sunt oameni la care ne propunem să ajungem în viitor cu mai multe informaţii şi campanii de conştientizare, fără a uita însă că rolul principal în comunicarea publică revine, evident, autorităţilor competente", a declarat Laurenţiu Mihai, directorul general al OSMR.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a subliniat că "informarea şi educarea publicului sunt esenţiale deoarece sunt singurele care pot să schimbe percepţiile". Potrivit lui Rafila, este importantă abordarea cauzelor pentru care oamenii recurg la medicamente din surse nesigure: "Cred că trebuie să discutăm foarte mult despre cauzele pentru care oamenii apelează la medicamente din surse nesigure. Cel mai probabil, o cauză importantă este de natură economică. Cumpărăm nişte medicamente ieftine care au exact acelaşi efect - probabil că acesta este gândul multora, atunci când cumpără, mai ales de pe internet, medicamente care nu sunt supuse unui control. În realitate, ei cumpără în cel mai bun caz talc presat şi colorat în diverse forme, la un preţ avantajos pentru un medicament, dar de fapt la un preţ foarte mare pentru talcul presat", a comentat ministrul.

La conferinţă, Răzvan Prisada, preşedintele ANMDMR, a apreciat la rândul său că, deşi statistic lucrurile stau bine, este îngrijorător că există un procent de populaţie care ar folosi medicamente contrafăcute, chiar ştiind riscurile. "E nevoie să acţionăm la nivel de educaţie, la nivel de comunicare. Trebuie să ieşim din zona de confort, să ajungem acolo unde sunt aceşti oameni, să folosim media clasică dar şi canalele neconvenţionale pentru a le vorbi despre riscurile la care se expun atunci cand consumă medicamente contrafăcute. Inclusiv reţelele sociale pot deveni instrumente valoroase prin care putem transmite mesaje de responsabilitate şi siguranţă, dacă alegem să le folosim cu înţelepciune", a spus Prisada

• OMS şi EMVO: Medicul de familie şi conexiunea cu pacienţii, cheia prevenirii consumului de medicamente contrafăcute

Dr. Caroline Clarinval, reprezentanta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în România, a punctat rolul esenţial al relaţiei medic-pacient: "Din perspectiva noastră, chestiunea medicamentelor falsificate nu trebuie să se refere doar la grija pentru pacienţi, ci şi la modul în care încurajăm implicarea personalului medical. Farmaciştii şi medicii de familie sunt cheia - ei se pot implica direct pentru a creşte nivelul de conştientizare a populaţiei".

Şi Kai Mjaanes, director general al Organizaţiei Europene de Verificare a Medicamentelor (EMVO), a accentuat importanţa construirii unei conexiuni reale cu pacienţii: "Eu nu cred că lipsa de informaţii îi face pe oameni să fie sceptici faţă de anumite medicamente sau vaccinuri. Cred că este vorba despre cum ne conectăm noi cu cei sceptici, despre cum îi înţelegem şi cum îi putem convinge să creadă. Faptul că avem un sistem de serializare implementat şi funcţional ajută oamenii să înţeleagă mai bine siguranţa medicamentelor".

• Accesul la informaţie nu e suficient: provocarea discernământului informaţional

Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), a remarcat: "Nu lipsa informaţiei este problema, ci dificultatea de a discerne între informaţia corectă şi cea greşită. Există site-uri oficiale, dar puţini ajung acolo. Majoritatea mergem pe reţele sociale, unde totul e mai uşor şi mai rapid".

Dmytro Lurye, project manager în cadrul organizaţiei Medicines for Europe, a subliniat rolul personalului medical şi al autorităţilor în combaterea fenomenului.

• Europol: Infracţionalitatea în domeniul medicamentelor contrafăcute este parte a reţelelor poli-infracţionale

Din perspectiva aplicării legii, Davide D'Auria, şeful unităţii de infracţionalitate economică din Europol, a avertizat: "Grupurile de criminalitate activă în zona farma sunt poli-infracţionale. Pe lângă falsificarea medicamentelor, comit şi alte infracţiuni, cum ar fi traficul de droguri sau spălarea de bani. Laboratoarele clandestine folosite pentru falsificarea medicamentelor pot fi utilizate şi pentru producerea de droguri".

Comisarul de poliţie Marius Ştefură, din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, a atras atenţia asupra nevoii de ajustare legislativă: "Nu avem prevăzute în legislaţie infracţiuni specifice domeniului farma, care să ne permită să combatem mai eficient fenomenul. Urmărim însă banii şi abordăm problema din perspectivă financiară".

• Sistemul Naţional de Verificare a Medicamentelor (SNVM): peste 3 milioane de pachete scanate zilnic şi o rată de alerte de 0,02%

În 2024, SNVM a verificat zilnic circa 3 milioane de pachete de medicamente, menţinând o rată a alertelor la 0,02%, sub ţinta europeană de 0,05%. România a fost ţară-pilot pentru noile versiuni 4.0 şi 5.0 ale sistemului de verificare. SNVM, ajuns la cea de-a şasea aniversare, este în prezent al cincilea cel mai mare sistem de acest gen din UE.

"Putem spune fără ezitare că eforturile colegilor din OSMR şi colaborarea cu ANMDMR au fost fundamentale pentru a garanta pacienţilor români acces la produse originale", a declarat Dan Zaharescu, preşedintele OSMR.

(C)