Criza a creat multe probleme, iar Uniunea Bancară este răspunsul Europei la soluţionarea acestor probleme, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Domnul Gheţea a continuat: "ARB susţine poziţia României în ceea ce priveşte Uniunea Bancară. Este foarte bine că ţara noastră susţine proiectele Uniunii Bancare. Uniunea Bancară este un subiect foarte dezbătut la nivel european. Criza a creat foarte multe probleme, care vor continua să persiste, iar Europa încearcă să găsească soluţii, pentru ca acestea să fie rezolvate şi să fie evitate în viitor. Uniunea Bancară este răspunsul UE la această provocare de a găsi soluţii la criză şi se bazează pe patru piloni, respectiv reglementarea unică, mecanismul unic de supraveghere, mecanismul unic de rezoluţie bancară şi schema comună de garantare a depozitelor. În prezent, se implementează reglementarea unică, iar ceilalţi piloni sunt încă în dezbatere".
Preşedintele ARB a subliniat că implementarea Basel III are cerinţe sporite pentru acţionari, care trebuie să fie pregătiţi, întrucât aceste cerinţe de capital vin la scadenţă.
Radu Graţian Gheţea a mai declarat că dezbaterea europeană atinge şi subiecte importante, precum modelul băncii viitorului, reluarea creditării şi siguranţa depozitelor.
Domnia sa susţine că, în ţara noastră, creditarea a scăzut, dar nu atât de mult cum pare din simpla comparaţie a soldurilor totale a creditor: "Creditarea în ţara noastră a scăzut, în ultimul timp. Dar, aici, ar trebui să facem şi un mic amendament. Creditarea nu a scăzut chiar în cazul tuturor băncilor. Mai mult, simpla scădere a soldului creditelor nu exprimă şi faptul că a slăbit creditarea. Noi suntem tentaţi să comparăm decembrie anul trecut cu decembrie anul acesta, cât este soldul pe anul trecut şi cât este soldul pe anul acesta. Dacă luăm soldul la companii, anul 2013 a înregistrat o scădere de circa 3%. Toată lumea trage concluzia că s-a contractat creditul. Nu cumva, când facem această analiză, omitem ceva? Omitem toate creditele care au fost vândute, neperformante, şi care au diminuat soldul, sold care a trebuit să fie înlocuit cu alte credite. Simpla scădere a soldurilor nu înseamnă că a scăzut şi creditarea, pentru că în solduri nu sunt incluse portofoliile de credite vândute şi creditele-punte".
Preşedintele ARB a mai spus că, în ultima perioadă, în România, datorită subvenţiilor provenite din fonduri naţionale sau din cele europene, băncile au acordat credite - punte, iar acestea nu se reflectă în sold la finalul anului în cazul în care au fost date şi restituite în decursul anului. Domnul Gheţea a dat ca exemplu creditele acordate de CEC Bank în sectorul agricol, acordate în luna martie şi restituite în octombrie.
Domnia sa a recomandat ca la nivelul Băncii Naţionale şi al Asociaţiei Române a Băncilor să se facă un studiu mai detaliat cu privire la activitatea de creditare.