Conflictele armate clasice distrag atenţia de la războiul informatic

Războiul informatic aflat în plină desfăşurare este pus în umbră de ceea ce se întâmplă pe cel mai fierbinte punct al globului: Siria. Atacurile cibernetice la adresa instituţiilor importante ale statelor se înmulţesc. Toate incidentele care aparent nu au legătură între ele pot face parte dintr-un plan mult mai amplu. Următorul război mondial va fi unul care se va desfăşura cu ajutorul calculatoarelor, anticipează oamenii de ştiinţă, dar deocamdată lumea este atentă la crimele reale şi mai puţin la cele virtuale.

Chiar şi aşa, marile puteri sunt foarte receptive la tot ceea ce se întâmplă în uriaşa arenă virtuală, tocmai de aceea "cazul Snowden" a provocat atât de multă tulburare în marile cancelarii. Numărul mare de informaţii legate de activitatea NSA a deranjat multe relaţii internaţionale, întâlniri la cel mai înalt nivel fiind anulate din cauza faptului că un fost consultant al agenţiei americane a fost tratat cu prietenie în anumite ţări. Există voci care susţin că toate informaţiile care apar în legătură cu programul "Big Brother" trebuie interpretate prin prisma unui viitor război informatic, care, în ciuda aparenţelor, prin haosul pe care îl creează, poate să producă mai multe victime în rândul "civililor" decât un război clasic.

Pe piaţă au fost lansate noi informaţii conform cărora NSA este capabilă să decodeze principalele sisteme de criptare pe Internet, fie că e vorba de e-mail sau tranzacţii bancare. Alături de agenţia britanică GCHQ, Agenţia naţională de securitate (NSA) "a compromis în mare parte garanţiile date de companiile de Internet clienţilor lor cu privire la securitatea comunicaţilor", afirmă The Guardian, aflat la originea acestor dezvăluiri alături de New York Times şi ProPublica. Cele trei ziare se bazează pe documente furnizate de Edward Snowden. În pofida promisiunilor de transparenţă ale preşedintelui Barack Obama cu privire la aceste programe, dezvăluirile scot în lumina reflectoarelor organizaţii foarte puternice cu capacităţi nelimitate în domeniul interceptărilor de informaţii. Comunicaţiile pe Internet sunt supuse criptării informatice automate, fie că este vorba de e-mailuri, mesaje instant, tranzacţii bancare online sau transfer de date medicale. În cadrul unui program ultra-secret numit Bullrun, agenţia de informaţii americană poate "sparge" aceste sisteme de criptare (VPN, SSL) şi descifra ceea ce se transferă, afirmă New York Times, Guardian şi ProPublica, o organizaţie non-profit specializată în jurnalismul de investigaţie. Conform acestor documente al căror conţinut nu este divulgat, NSA şi GCHQ au reuşit să obţină "cheile" pentru diferite sisteme de criptare datorită supercalculatoarelor şi cooperării cu unele companii de Internet, obţinută uneori prin intermediul ordinelor judecătoreşti. Dezvăluirile precedente ale lui Edward Snowden au permis deja aducerea la lumină a unor programe ale agenţiei americane, precum cel de adunare a milioane de metadate telefonice (numărul de telefon, durata apelului) şi de supraveghere a Internetului (Prism). Însă "spargerea codurilor" este misiunea principală a agenţiei, fondată în 1952, care se ocupă de interceptările electronice. Aceasta este o prioritate, conform unui document din 2007, citat de Times: "În viitor, superputerile vor fi recunoscute pe baza puterii programelor lor de analiză criptologică. Este preţul ce trebuie plătit pentru ca Statele Unite să păstreze un acces şi o utilizare neîngrădită a spaţiului virtual". New York Times şi ProPublica susţin că responsabilii americani de informaţii le-au cerut să nu publice aceste date, temându-se că aceste dezvăluiri vor determina anumite ţinte ale programului să îşi schimbe metodele de criptare sau modul de comunicare.

Aceasta este doar faţa vizibilă a unui "iceberg" colosal, tocmai de aceea forţa unor agenţii care luptă acum împotriva terorismului nici nu poate fi bănuită.