Conflictul dintre băncile pentru locuinţe şi Curtea de Conturi a ajuns la buzunarele clienţilor

Scandalul iscat în urmă cu câteva luni în jurul băncilor pentru locuinţe din ţara noastră, ca urmare a unui control făcut de Curtea de Conturi a României la cele două instituţii care au produse de economisire-creditare (BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe) face deja victime în rândul clienţilor acestora.

În timp ce Curtea de Conturi a precizat, în raportul aferent anului trecut, că BCR BpL şi RBL au încălcat legea şi a trasat criterii clare pe care cele două bănci trebuie să le respecte (contradictorii cu cele aplicate până în prezent), instituţiile financiare în cauză afirmă contrariul, considerând că, dimpotrivă, decizia Curţii de Conturi încalcă legea în vigoare.

Consecinţele conflictului dintre cele două părţi se revarsă asupra clienţilor.

O scrisoare transmisă de unul dintre consumatori a fost făcută publică, zilele trecute, în mediul online. Documentul descrie situaţia prin care clienţii acestor bănci trec, după cum urmează: "Vă descriu cea mai mare ţeapă bancară pe care mi-am luat-o şi de care am auzit în ultimii ani în România. Nu înţeleg cum este posibil ca cele mai mari bănci din România, BCR şi Raiffeisen, să mintă, să păcălească, să fure şi să manipuleze sute de mii de clienţi, iar autorităţile să nu facă nimic.

Este vorba de ţeapa BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, aceste entităţi care au comis jaful secolului în materie bancară, aceste bănci care au promis prime de stat de 25% şi profituri majore pentru banii economisiţi , iar acum se dovedeşte a fi o mare ţeapă...

Pe scurt, mi-am încheiat trei contracte de economisire pe cinci ani la Raiffeisen pentru mine şi cei doi copii, iar fratele meu şi-a făcut contracte pentru familia lui la BCR.

După ce am economisit trei ani şi am depus câte 4.500 de lei anual pe fiecare contract, mi se spune de la bancă faptul că s-au modificat condiţiile contractelor deja semnate, şi anume:

- copiii minori nu mai beneficiază de prima de stat, indiferent de cât timp se economiseşte; mai mult decât atât, rămânem doar cu dobânda infimă a băncii, cu un comision mare achitat iniţial şi încă un comision plătit dacă reziliem contractul (iniţial ni s-a spus că şi copiii minori beneficiază de prima de stat de 25%, după cinci ani de economisire, fără justificări, prin rezilierea contractului);

- contractul meu pentru persoană majoră beneficiază de prima de stat doar după cinci ani dacă ajunge la o maturitate (care nimeni nu ştie ce înseamnă), maturitate prin care pot accesa şi un credit locativ... Mi s-a mai completat că la acea maturitate pot ajunge şi după zece ani, depinde cât şi cum am economisit... (iniţial mi-au spus că după cinci ani beneficiez automat de primele de stat de 25% prin rezilierea contractului sau prin ajungerea la maturitate...);

- mai mult de atât, chiar dacă ajung la acea maturitate după cinci ani, ca să beneficiez de prima de stat trebuie să justific/folosesc toţi banii economisiţi în scop locativ (să-mi cumpăr o casă sau să construiesc). Iiniţial mi s-a spus că după cinci ani nu e nevoie de nicio justificare, că voi avea acces la bani, cu tot cu prime....

Este inadmisibil ca în zilele de azi autorităţile române să permită o astfel de hoţie în România. Cum e posibil ca BNR, care reglementează şi supraveghează piaţa, să permită o astfel de mizerie, un astfel de jaf???

Sunt, poate, sute de mii de oameni de bună credinţă care au fost păcăliţi de Raiffeisen şi BCR. Cum se face că aceste bănci fac profituri uriaşe prin jaf şi minciună? Ar trebui ca preşedinţii celor două bănci şi nu numai să fie anchetaţi penal, ar trebui ca BNR să răspundă pentru tot jaful bancar din această ţară, îngăduit şi «supravegheat» de BNR!

Nu pot să cred ce mi se întâmplă - un contract semnat cu o bancă de renume, care schimbă toate datele contractului după bunul plac, folosindu-se de banii mei trei ani, iar acum îmi retrag mai puţini bani decât am economisit...".

Băncile pentru locuinţe arată către Curtea de Conturi

Atât BCR BpL, cât şi RBL au răspuns acestei scrisori, la solicitarea Ziarului BURSA, confirmând situaţia controversată în care se află clienţii lor şi explicând că de vină sunt deciziile luate de Curtea de Conturi.

Reprezentanţii RBL ne-au precizat: "În anul 2015, Curtea de Conturi a derulat o acţiune de control la cele două bănci pentru locuinţe din România, conform programului său de activitate pentru 2015.

Misiunea de control s-a referit la modul de administrare a subvenţiilor acordate de la bugetul de stat pentru «plata primei de stat».

În urma acestei acţiuni de control, Curtea de Conturi a impus Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL) modificarea unor proceduri de lucru şi o serie de parametri noi de care să ţinem cont la calcularea şi eliberarea primei de stat pentru contractele de economisire-creditare în derulare. Astfel, urmare a deciziei Curţii de Conturi, sunt eligibile pentru a primi prima de stat doar contractele de economisire-creditare încheiate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, iar prima de stat se eliberează numai după momentul repartizării contractului de economisire-creditare şi după justificarea utilizării în domeniul locativ a soldului.

Convinsă că a respectat reglementările legale în vigoare, RBL (împreună cu Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România - ABDLR) face toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor clienţilor săi".

Reprezentanţii BCR BpL ne-au spus că au contestat în justiţie decizia emisă de Curtea de Conturi, considerând-o neconformă cu principiile europene şi cu legislaţia din domeniu.

Aceştia ne-au explicat: "Situaţia creată este generată de o decizie a Curţii de Conturi în baza unei interpretări proprii pe care o considerăm neconformă cu legea sistemului de economisire-creditare actuală. Decizia Curţii de Conturi iterează faptul că, pentru a încasa prima de stat (datorată conform prevederilor legale în vigoare, dacă este îndeplinită perioada de economisire de cinci ani fără niciun fel de justificare suplimentară), întreaga suma acumulată trebuie să fie utilizată de către clienţi în scop locativ.

Curtea de Conturi a dispus în mod discriminatoriu ca, în cazul clienţilor persoane în vârstă (peste 65 de ani), dar şi a minorilor să nu mai fie acordate primele de stat şi dobânzile aferente.

BCR Banca pentru Locuinţe consideră că situaţia creată de Curtea de Conturi este cauzată de o interpretare proprie a legislaţiei aplicabile şi nu este în linie cu prevederile legale şi cu practica bancară din ultimii zece ani.

BCR Banca pentru Locuinţe va apăra interesele clienţilor săi de efectele negative ale deciziei Curţii de Conturi. Drept urmare, am contestat în justiţie decizia emisă de Curtea de Conturi a României, considerând-o neconformă atât cu principiile europene, cât şi cu legislaţia aplicabilă sistemului de economisire creditare. De asemenea, BCR Banca pentru Locuinţe încearcă să găsească soluţii pentru toţi clienţii săi, în vederea reducerii impactului generat de decizia Curţii de Conturi, astfel încât impactul generat să fie minim.

Vă asigurăm că vom face tot posibilul pentru că relaţia de bună colaborare în spiritul bunei-credinţe, manifestate până acum atât de clienţii noştri, cât şi de BCR Banca pentru Locuinţe, să nu fie influenţată negativ de către o decizie neconformă cu legislaţia aplicabilă sistemului de economisire-creditare a Curţii de Conturi, bazată pe o interpretare pe care o considerăm nelegală.

Ne cerem scuze clienţilor pentru neplăcerile create şi reiterăm faptul că situaţia creată este independentă de voinţa noastră. Îi asigurăm pe clienţii noştri că BCR Banca pentru Locuinţe a depus şi va depune toate eforturile pentru respectarea întocmai a obligaţiilor contractuale, în condiţiile legislative existente".

MDRAP a contestat în justiţie decizia Curţii de Conturi

Curtea de Conturi susţine că băncile pentru locuinţe au pus la punct un mecanism prin care au acordat primele oferite de stat în mod ilegal şi că va propune Guvernului să schimbe modul în care statul se va implica pe viitor în programul "Banca pentru Locuinţe", după cum arată raportul citat.

Instituţia de control a derulat un audit şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), autoritatea care alocă banii pentru prima de stat oferită de cele două bănci pentru locuinţe.

În anul 2014 au fost efectuate plăţi din buget, prin MDRAP, pentru prima de la stat de aproximativ 316 milioane lei, potrivit raportului Curţii de Conturi, care arată că acţiunile de control la BCR Banca pentru Locuinţe, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi MDRAP au avut ca scop verificarea modului de utilizare a acestor subvenţii în cadrul contractelor de economisire-creditare.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a contestat la Curtea de Apel Bucureşti măsurile recomandate de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate.

Curtea de Conturi precizează că aproximativ 765 de milioane de lei au fost plătite din bugetul de stat, prin MDRAP, de la începutul activităţii celor două bănci, aceste sume reprezentând prima de la stat acordată clienţilor care încheie contracte de economisire-creditare.

Raportul Curţii de Conturi menţionează că procentul de contracte de economisire-creditare ce au fost continuate prin acordarea unor credite de către cele două bănci este foarte mic (sub 5%): "În cazul BCR BpL, procentul de succes este de 1,53% (2.836 de credite efectiv solicitate de către deponenţi, raportat la 184.479 de contracte închise, dintre care cea mai mare parte a împlinit termenul minim de 5 ani de economisire). (...) În cazul Raiffeisen BpL, procentul de succes este de 3,77% (5.264 de credite efectiv solicitate de clienţi, raportat la 139.537 contracte închise, dintre care cea mai mare parte a împlinit termenul minim de cinci ani de economisire)".

Curtea de Conturi apreciază că cele două bănci au solicitat în mod nelegal subvenţia reprezentând primă de la stat calculată în procent de 25%, inclusiv asupra comisionului de deschidere, "care reprezintă, în fapt, un cost al clientului ce este suportat de acesta imediat după încheierea contractului de economisire-creditare din primele depuneri în contul bancar".

Raportul citat reclamă şi că băncile pentru locuinţe au încheiat contracte de economisire-creditare cu clienţi minori, care aveau vârsta mai mică de 18 ani atât la data încheierii contractelor, cât şi la data la care aceste contracte au fost reziliate/repartizate.

Auditorii apreciază că băncile au interpretat eronat calitatea de client în cadrul contractelor de economisire-creditare, subliniind că în spatele acestor contracte se ascunde intenţia părinţilor de a încasa prima de stat pe cât mai multe contracte posibile, respectiv conexarea contractelor şi obţinerea unui singur credit pentru spaţiul locativ, dar cu păstrarea primei de stat pentru toate contractele conexate.

Oficialii Curţii de Conturi au mai spus că acele contracte de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ au fost cesionate între clienţi, iar băncile au permis, ca urmare a acestor cesiuni, încasarea unei prime de stat de către beneficiarii cesiunilor de contracte de economisire-creditare, peste nivelul maxim legal

"Constatând abaterea de la prevederile legii speciale şi având în vedere că există un număr de 1.758 de clienţi ai BCR BpL care au beneficiat de cesiuni de contracte de economisire-creditare, iar numărul de contracte cesionate unui client al BCR BpL a fost de 1 (unu) până la 14 contracte, echipa de control recomandă stabilirea cu exactitate a întinderii prejudiciului şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea acestuia", se mai arată în raport.

Ordonanţa de Urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului arată, la Capitolul V - "Stimularea economisirii şi creditării în sistem colectiv pentru domeniul locativ" -, art. 311, alin. 1, că "fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire - creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ".

Următorul articol din lege - 312 -, alin. 1 şi 2, adaugă: "Prima de stat se stabileşte la 25% din suma economisită în anul respectiv de către client. Prima de stat nu poate depăşi echivalentul în lei a 250 euro, calculat la rata de schimb leu/euro comunicată de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire".

Ordonanţa mai subliniază, la art. 315, alin. 1: "Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum cinci ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite, şi este obligatoriu ca înainte de expirarea termenului de economisire stabilit să nu se fi efectuat restituiri totale sau parţiale din sumele economisite".

Specialiştii din domeniu ne-au explicat că băncile pentru locuinţe nu ar putea acorda câte un credit pentru fiecare depozit: "Sistemul aşa funcţionează, atât la noi, cât şi în restul Europei, de unde, de fapt l-au copiat şi autprităţile române. Este nevoie de oameni care contribuie la sistem ca să poată fi acordate credite - 100 de oameni economisesc şi unul singur ia credit".

Aurelia Cionga, RBL: "În Austria, contractul de economisire-creditare este cel mai popular cadou de botez"

Cele două instituţii financiare ne-au transmis că băncile de locuinţe din România au respectat legislaţia naţională şi că aşteaptă ca aspectele ridicate de Curtea de Conturi să fie clarificate, în beneficiul final al consumatorilor.

Reprezentanţii BCR BpL ne-au declarat, în urmă cu câteva luni: "Băncile pentru Locuinţe (Sistemul Bauspar) reprezintă o instituţie europeană de tradiţie de peste 100 de ani. Sistemul Bauspar din România, introdus în anul 2002, urmăreşte întocmai filozofia şi practica Sistemului Bauspar european de a stimula atât economisirea, cât şi creditarea persoanelor fizice pentru case mai bune, mai sigure, mai sănătoase pentru cei care le locuiesc. Prin urmare, legislaţia naţională care reglementează acest sistem este în perfectă armonie cu legislaţia şi practica europeană. Băncile de Locuinţe din România au respectat întocmai această legislaţie naţională, astfel încât avem convingerea că toate aspectele ridicate de echipele de auditori externi ai Curţii de Conturi urmează să fie clarificate".

La rândul lor, reprezentanţii RBL ne-au declarat: "Raiffeisen Banca pentru Locuinţe a respectat integral prevederile legale. Suntem convinşi că explicaţiile detaliate pe care le-am furnizat Curţii de Conturi vor clarifica toate aspectele, în interesul românilor care au nevoie să îşi îmbunătăţească locuintele. Modificări ale legii, conform recomandărilor Curţii de Conturi, vor fi aplicate atunci când vor fi adoptate".

Aurelia Cionga, preşedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, a explicat, în vara anului trecut, pentru Bursa Construcţiilor, cum funcţionează sistemul de economisire-creditare: "Un produs de economisire-creditare cuprinde două faze - o parte de economisire şi o parte de creditare. Clientul poate să-şi finanţeze un proiect fie din economii, fie din economii şi credit, fie poate porni relaţia cu banca şi să obţină finanţarea debutând cu faza de creditare. Noi credem că cel mai avantajat este cel care porneşte cu faza de economisire şi atunci când îndeplineşte unele criterii comunicate de la începutul contractului accesează creditul. Ceea ce este important de reţinut este că produsul are flexibilitate - consumatorul poate decide să economisească cu o viteză mai mare sau mai mică, poate decide să acceseze finanţarea sau să opteze pentru o formă hibridă, ori să se finanţeze doar din economii.

La momentul la care sunt îndepliniţi anumiţi parametri tehnici, adică este economisit măcar 40% din sumă etc., clientul are acces la banii pe care i-a economisit, plus dobândă, plus primă. Trebuie să facă dovada utilizării în scop locativ a sumelor economisite şi are la dispoziţie doi ani să se hotărască dacă vrea sau nu un credit.

Consumatorul poate accesa economiile sale, dobânzile şi prima, la momentul la care parametrii sunt îndepliniţi. Dacă, însă, vrea să acceseze sume la un moment premergător îndeplinirii termenilor de mai sus, care sunt bine definiţi prin contract, atunci banca îi va returna economiile sale şi dobânda, dar clientul nu va avea acces la prima de la stat.

Aşadar, creditarea este un drept al clientului, nu o obligaţie.

La un moment dat am constatat că cel mai tânăr client al nostru avea o lună de viaţă, iar cel mai în vârstă avea 90 de ani. Părinţii pot face contract pe numele copiilor. În Austria, contractul de economisire-creditare este cel mai popular cadou de botez. Părinţii pun la dispoziţia familiei o schemă de economisire pentru copil. În timp, se pot aduna sume importante, iar atunci când tânărul este major, poate să ia un credit şi să acceseze faza a doua. Foarte adesea clienţii decid să aibă astfel de contracte pentru toţi membrii familiei. Este ca un card de membru într-un anumit club şi pe măsură ce îţi înţelegi propriile nevoi poţi să-şi modifici structura contractului pe care îl ai, astfel încât să-ţi aducă cel mai mare avantaj".

Jiri Plisek, CEO al Stavebni Sporitelna, o bancă de locuinţe din Cehia, a prezentat, în urmă cu câteva luni, în cadrul unei întâlniri cu presa, câteva dintre avantajele sistemului de economisire care funcţionează de peste 20 de ani în Cehia, spunând că are circa 700.000 de "friendly clients", adică acei clienţi care aleg să depună bani în sistemul colectiv de economisire, în timp ce 140.000 de cehi aleg să ia împrumuturi pentru renovarea locuinţei.

Şeful băncii din Praga a spus că misiunea instituţiei pe care o conduce este să aibă cât mai mulţi astfel de "friendly clients" în sistemul de economisire, astfel încât să existe posibilitatea acordării de împrumuturi, iar calitatea locuinţelor să fie îmbunătăţită la nivelul caselor şi apartamentelor din Vestul Europei.

Jiri Plisek a subliniat că, atât bătrânii, cât şi copiii de doar câteva zile pot să beneficieze de contracte de economisire, metoda fiind una răspândită în Cehia.

Până când se va "împământeni" şi la noi un sistem de economisire-creditare, băncile pentru locuinţe trebuie să găsească o modalitate să respecte contractele încheiate cu clienţii, fără ca regulile să fie schimbate în timpul jocului.