Conflictul SUA - Iran ridică preţul petrolului

Administraţia Trump a decis eliminarea tuturor scutirilor de la sancţiunile impuse, anul trecut, statelor care achiziţionau petrol iranian, a anunţat, ieri, Casa Albă. "Dacă nu respectaţi acest lucru, vor exista sancţiuni", a avertizat Mike Pompeo, secretarul de stat al SUA, odată cu anunţul de încetare a acordului din noiembrie anul trecut, prin care un grup de opt economii erau scutite de la respectarea sancţiunilor, potrivit Washington Post.

În luna noiembrie a anului trecut, SUA au reintrodus sancţiuni asupra exporturilor de petrol ale Iranului, după ce preşedintele Trump a decis să se retragă, în mod unilateral, din acordul convenit în 2015 de Iran şi cele şase puteri mondiale. Cu toate acestea, Washingtonul a acordat atunci scutiri de la respectarea sancţiunilor pentru primii opt cumpărători de petrol iranian - China, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Turcia, Italia şi Grecia -, scutiri care le permit acestor state să achiziţioneze în continuare petrol iranian timp de şase luni.

Mike Pompeo a precizat, citat de Washington Post: "Acest lucru l-am stabilit în această dimineaţă (n.r. ieri). Avem o cerinţă. Pentru a efectua aceste tranzacţii, trebuie aproape întotdeauna să participaţi la pieţele financiare. Noi intenţionăm să punem în aplicare sancţiuni".

Decizia de renunţare la acordul stabilit anul trecut a venit după ce preţul petrolului a crescut deja cu o treime în acest an. În anticiparea anunţului făcut de Casa Albă, preţul petrolului a crescut cu 3% peste noapte.

"Statele Unite, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, alături de prietenii şi aliaţii lor, şi-au luat angajamentul să se asigure că furnizarea ţiţeiului pe piaţa globală rămâne la un nivel adecvat", se arată în comunicatul redat de Reuters.

Secretarul american de stat Mike Pompeo a mai afirmat că nu va exista nicio perioadă de graţie după 1 mai pentru cumpărătorii de petrol iranian.

"Această decizie are drept scop să aducă exporturile de petrol ale Iranului la zero, negând că acest regim este principala sa sursă de venit", a mai transmis Casa Albă.

Totodată, Mike Pompeo a mai spus: "Regimul ar fi folosit aceşti bani pentru a susţine grupurile teroriste precum Hamas şi Hezbollah şi va continua dezvoltarea de rachete în contradicţie cu rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Şi ar fi perpetuat o criză umanitară în Yemen".

Pompeo a declarat că Iranul a primit 50 de miliarde de dolari pe an din petrol înainte ca sancţiunile să fie reintroduse. El a estimat că sancţiunile impuse de SUA au costat Republica Islamică 10 miliarde de dolari, până în prezent.

Permisele expiră la 2 mai, la un an după ce Statele Unite s-au retras din acordul nuclear cu Iranul. Iniţial, ţărilor le-a fost acordate şase luni pentru a se despărţi de petrol, dar şapte ţări şi Taiwan nu au putut atinge obiectivul şi li s-a mai acordat o perioadă de încă şase luni pentru acest lucru.

Unii dintre ei aşteptau încă o prelungire, care nu se va mai acorda, potrivit anunţului făcut de Casa Albă.

"Vom ajunge la zero", a mai adăugat spuse Pompeo, spunând: "Vom continua să aplicăm sancţiunile şi să monitorizăm respectarea normelor. Orice naţiune sau entitate care interacţionează cu Iranul trebuie să-şi facă diligenţa şi să greşească din pricina precauţiei. Riscurile pur şi simplu nu vor merita în raport cu beneficiile".

Peter Kiernan, analist la Economist Intelligence Unit (EIU), a apreciat că "dispariţia petrolului iranian va pune presiuni pe partea de ofertă, având în vedere incertitudinile politice care în prezent afectează alţi exportatori, precum Venezuela şi Libia".

Potrivit analiştilor, eliminarea scutirilor ar afecta cel mai mult cumpărătorii de petrol din Asia, în condiţiile în care cei mai importanţi clienţi ai Iranului sunt China şi India, ţări care au făcut lobby pentru acordarea de scutiri de la respectarea sancţiunilor. Coreea de Sud este, de asemenea, un important cumpărător de condensat din Iran, un soi de petrol pe care industria de rafinare din Coreea de Sud se bazează pentru a produce petrochimice.Ieri, cotaţia futures la petrolul Brent a crescut cu 3,2%, până la 74,30 dolari per baril, cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni, iar cotaţiile futures pentru barilul de ţiţei West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 2,9% până la 65,87 dolari.

Înainte de reintroducerea sancţiunilor, Iranul era al patrulea mare producător de petrol din cadrul Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) cu aproape trei milioane de barili pe zi însă în luna aprilie 2019 exporturile Iranului au scăzut sub pragul de un milion de barili pe zi, susţin analiştii de la Refinitiv.

• Mircea Coşea: "Când preţul petrolului creşte, imediat piaţa românească acţionează mărind preţul la pompă, deşi ar trebui să existe o distanţă de timp"

Ar trebui ca piaţa noastră să fie mult mai maleabilă, pentru că atunci când preţul petrolului creşte, imediat piaţa românească acţionează mărind preţul la pompă, deşi ar trebui să existe o distanţă de timp între creşterea preţului pe piaţa internaţională şi majorarea preţului la pompă în România, însă acest lucru se face imediat, ceea ce nu este corect, consideră profesorul de economie Mircea Coşea.

Domnia sa ne-a precizat: "Revenirea la preţul minim, dacă începe să scadă preţul petrolului la nivel internaţional, se face mult mai lent, aşa încât acest proces, care este foarte bine cunoscut în România de mai mult timp, şi anume această întârziere a pieţei din ţara noastră în acordarea preţurilor interne la preţurile internaţionale în defavoarea consumatorilor români, este o practică pe care noi o cunoaştem. Din păcate, chiar dacă Consiliul Concurenţei a făcut anchetă şi a dat anumite penalităţi pe această temă, această practică continuă şi mă aştept să existe o creştere a preţurilor la pompă într-un termen foarte scurt de la anunţarea deciziei SUA în legătură cu Iranul, iar creşterea va veni mai repede decât ar trebui".

Legat de creşterea preţului carburanţilor, Mircea Coşea ne-a declarat că nu poate evalua exact procentul, dar ar trebui să fie unul apropiat, însă acest lucru depinde de piaţă, de transport şi de alte politici comerciale pe care le au importatorii şi distribuitorii şi, de asemenea, contribuie şi decisivul fiscal românesc care nu prea are legătură cu preţul carburantului.