Confruntări la graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan

Actualizare Aproape 100 de morţi în ciocnirile de la graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan

Armenia şi Azerbaidjanul au raportat, marţi, aproape 100 de morţi în rândul trupelor, în cele mai grave lupte de la războiul din 2020 pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah, transmite AFP, conform News.ro.

Ultimul val de lupte asupra enclavei tensionate din Azerbaidjan, populată de armeni, s-a încheiat cu un armistiţiu fragil mediat de Rusia.

Dar marţi, Ministerul Apărării de la Baku a declarat că "50 de militari azeri au murit ca urmare a provocării pe scară largă a Armeniei", în timp ce Armenia a raportat anterior moartea a cel puţin 49 dintre soldaţii săi.

Azerbaidjanul a acuzat Armenia că a încălcat armistiţiul după o noapte de confruntări care au reaprins temerile privind un nou conflict total între duşmanii istorici.

Rusia a declarat că a ajuns la un acord de încetare a focului între părţile beligerante care a adus câteva ore de calm relativ, dar Azerbaidjanul a acuzat ulterior forţele armeneşti de încălcarea "intensă" a acordului.

"În pofida declarării unei încetări a focului începând cu ora 09:00 (ora Moscovei, 06.00 GMT), Armenia încalcă intensiv încetarea focului de-a lungul frontierei, folosind artileria şi alte arme grele", a declarat armata de la Baku.

Armenia a cerut ajutorul liderilor mondiali după izbucnirea luptelor, acuzând Azerbaidjanul că încearcă să avanseze pe teritoriul său.

Secretarul de stat american Antony Blinken i-a sunat marţi pe liderii celor două ţări, purtătorul său de cuvânt declarând că Washingtonul va "face presiuni pentru oprirea imediată a luptelor şi pentru o soluţionare a conflictului de pace" între vecini.

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a sunat marţi pe omologul său din Azerbaidjan, Ilham Aliyev, pentru a-şi exprima "marea îngrijorare" şi pentru a îndemna la "revenirea la respectarea încetării focului".

De asemenea, el a făcut apel la intensificarea negocierilor şi s-a oferit să contribuie alături de Uniunea Europeană, a precizat Elysee.

Premierul armean Nikol Pashinyan vorbise anterior cu Macron, precum şi cu liderul rus Vladimir Putin şi cu Blinken pentru a cere un răspuns la "actele agresive ale Azerbaidjanului".

Escaladarea de marţi a avut loc în condiţiile în care cel mai apropiat aliat al Erevanului, Moscova - care a desfăşurat mii de pacificatori în regiune după războiul din 2020 - este distrasă de invazia sa din Ucraina, care durează de şase luni.

Ministerul Apărării din Armenia a declarat că ciocnirile s-au diminuat după încetarea focului, dar că situaţia de la graniţă este în continuare "extrem de tensionată".

Ministerul Apărării de la Erevan a declarat că ciocnirile au început marţi dimineaţa devreme, teritoriul armean fiind supus unor tiruri de artilerie, mortiere şi drone în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk.

"Inamicul încearcă să avanseze" pe teritoriul armean, a precizat miniterul într-un comunicat.

Cu toate acestea, Azerbaidjanul a acuzat Armenia de "acte subversive pe scară largă" în apropierea districtelor Dashkesan, Kelbajar şi Lachin şi a declarat că forţele sale armate iau "măsuri limitate şi direcţionate, neutralizând poziţiile de tragere armeneşti".

Turcia, sponsorul politic şi militar de lungă durată al Baku, a acuzat Armenia şi a îndemnat-o în schimb să "se concentreze asupra negocierilor de pace".

Iranul, care are o graniţă comună cu ambele ţări, a îndemnat la "reţinere" şi la o "rezolvare paşnică" a luptelor.

UE şi Naţiunile Unite şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea situaţiei şi au solicitat încetarea luptelor.

Înainte de a fi anunţată încetarea focului, Consiliul de securitate al Armeniei a cerut ajutor militar din partea Moscovei, care este obligată, în temeiul unui tratat, să apere Armenia în cazul unei invazii străine.

Săptămâna trecută, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldaţii săi într-un schimb de focuri la frontieră.

În august, Azerbaidjanul a declarat că a pierdut un soldat, iar armata din Karabah a declarat că doi dintre soldaţii săi au fost ucişi şi mai mult de o duzină au fost răniţi.

Vecinii au purtat două războaie - în anii 1990 şi în 2020 - pentru această regiune.

Cele şase săptămâni de lupte brutale din toamna anului 2020 s-au încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia.

În cadrul acordului, Armenia a cedat porţiuni de teritoriu pe care le-a controlat timp de decenii, iar Moscova a desfăşurat aproximativ 2.000 de pacificatori ruşi pentru a supraveghea armistiţiul fragil.

În timpul discuţiilor mediate de UE la Bruxelles în mai şi aprilie, Aliyev şi Pashinyan au convenit să "avanseze discuţiile" privind un viitor tratat de pace.

Separatiştii etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au desprins de Azerbaidjan odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Conflictul care a urmat s-a soldat cu aproximativ 30.000 de morţi.

---

Actualizare Blinken şi UE îndeamnă Armenia şi Azerbaidjanul la pace

Secretarul de Stat american Antony Blinken i-a sunat astăzi pe liderii Azerbaidjanului şi Armeniei şi i-a îndemnat să ajungă la o soluţie paşnică, în urma celor mai grave confrunătri armate între cele două ţări vecine din Caucaz de la Războiul armeano-azer din 2020, relatează AFP, conform News.ro.

Antony Blinken i-a sunat pe liderii celor două ţări în timpul unei vizite în statul Indiana, în nordul Statelor Unite.

El le-a transmis că Statele Unite urmează să exercite presiuni în vederea unei opriri imediate a confrunătrilor armate şi unui acord de pace între Armenia şi Azerbaidjan", anunţă un purtător de cuvţnt al Departamentului de Stat american Ned Price.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană a îndemnat astăzi la o oprire a ostilităţilor şi a efectuat o mediere între cele două ţări inamice, a anunţat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

"Este imperativ ca ostilităţile să înceteze şi să aibă loc o revenire la masa negocierilor (...). Preşedintele (Consiliului European) Charles Michel ia contact cu liderii celor două ţări, iar eu discut azi cu miniştrii de Externe respectivi", a anunţat el într-un comunicat.

Franţa urmează să sesizeze Consiliul de Securitate al ONU, în urma acestor noi confruntări armate, soldate cu moartea a cel puţin 49 de militari armeni, a anunţat marţi Palatul Élysee.

"Franţa va prezenta situaţia în Consiliul de Securitate al ONU, căruia-i asigură în prezent preşedinţia", a anunţat preşedinţia franceză în urma unei convorbiri la telefon între preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul armean Nikol Paşinian.

Rusia a anunţat că a negociat un armistiţiu, care a intrat în vigoare marţi dimineaţa, care să pună capăt confruntărilor militare sângeroase din noaptea de luni spre marţi.

"Aşteptăm ca acordul încheiat în urma unei medieri ruse privind un armistiţiu, începând de la ora (Rusiei) 9.00 (şi ora României), să fie respectat în întregime", a anunţat într-un comunicat diplomaţia rusă, care s-a declarat "extrem de îngrijorată de o degradare clară a situaţiei".

"Îndemnăm părţile să se abţină de la orice nouă escaladare, să dea dovadă de reţinere", subliniază în acest comunicat Ministerul rus de Externe.

---

Actualizare UE cheamă la încetarea ostilităţilor între Armenia şi Azerbaidjan

Uniunea Europeană a cerut astăzi încetarea ostilităţilor între Armenia şi Azerbaidjan şi a demarat o mediere între cele două ţări din Caucazul de Sud, a anunţat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, citat de AFP, conform Agerpres.

"Este imperativ ca ostilităţile să înceteze şi să se revină la masa negocierilor. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a contactat liderii celor două ţări, iar eu voi purta discuţii astăzi cu miniştrii de externe din ţările respective", a precizat Borrell într-un comunicat.

"Reprezentantul special al UE, Toivo Klaar, se va deplasa fără întârziere în cele două ţări pentru a susţine detensionarea necesară şi pentru a discuta despre viitoarele etape ale procesului de dialog la Bruxelles între liderii armean şi azer", a adăugat el.

Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice rivale în Caucazul de Sud, s-au înfruntat în două războaie în cursul ultimelor trei decenii pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah. Noile violenţe, care au izbucnit în noaptea de luni spre marţi, sunt cele mai sângeroase de la ostilităţile din 2020.

Ostilităţile armeano-azere intervin în timp ce Rusia, care a desfăşurat o forţă de menţinere a păcii în regiune după episodul sângeros din 2020 între cele două ţări, se concentrează pe dificila sa ofensivă militară în Ucraina.

Moscova, care revendică rolul de arbitru în Caucaz, a anunţat negocierea unui acord de încetare a focului, în vigoare de la 06:00 GMT, dar acest lucru nu a fost confirmat nici de Baku şi nici de Erevan.

"UE este hotărâtă să continue să acţioneze în calitate de mediator onest între Armenia şi Azerbaidjan pentru a contribui la realizarea obiectivului comun privind un Caucaz de Sud sigur, prosper şi paşnic, în interesul tuturor locuitorilor săi", a insistat Josep Borrell.

---

Actualizare - Rusia anunţă că a negociat un armistiţiu între Armenia şi Azerbaidjan care a intrat în vigoare în această dimineaţă

Rusia anunţă marţi că a negociat un armistiţiu - care a intrat în vigoare începând de marţi dimineaţa - care să pună capăt unor confruntări armate sângeroase din noaptea de luni spre marţi la frontiera Azerbaidjanului cu Armenia... Citeşte mai mult...

---

Actualizare - Cel puţin 49 de militari armeni, ucişi în confruntări armate la frontiera cu Azerbaidjanul

Cel puţin 49 de militari armeni au fost ucişi în confruntări la frontieră cu Azerbaidjanul - cele mai sângeroase de la un război între cele două ţări din Caucaz în 2020... Citeşte mai mult...

---

Actualizare - Rusia şi Armenia vor "să stabilizeze situaţia" la frontiera armeano-azeră

Moscova şi Erevanul vor să ia măsuri în vederea unei "stabilizări a situaţiei" la frontiera Armeniei cu Azerbaidjanul, care şi-a bombardat intensiv vecinul în noaptea de ieri spre astăzi, anunţă astăzi Ministerul armean al Apărării... Citeşte mai mult...

---

Armenia şi Azerbaidjan au raportat astăzi, confruntări la graniţă, soldate cu decese în rândul trupelor azere, în cea mai recentă izbucnire a violenţelor dintre cele două ţări aflate în conflict, relatează AFP, potrivit News.ro.

Schimb de focuri frecvente au fost raportate de-a lungul frontierei lor comune de la sfârşitul războiului din 2020 dintre Erevan şi Baku. asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.

"Marţi, la ora 00:05 (2005 GMT), Azerbaidjanul a lansat un bombardament intens, cu artilerie şi arme de foc de calibru mare, împotriva poziţiilor militare armene în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk", a anunţat.Ministerul armean al Apărării, care a subliniat că Azerbaidjanul a folosit şi drone.

La rândul său, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a acuzat Armenia de "acte subversive pe scară largă" în apropierea districtelor de graniţă Dashkesan, Kelbajar şi Lachin, adăugând că s-au înregistrat pierderi în rândul armatei azere.

Vecinii au dus două războaie - în anii 1990 şi în 2020 - în regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă azeră populată de armeni. Şase săptămâni de lupte din toamna anului 2020 au provocat peste 6.500 de morţi şi s-au încheiat cu o încetare a focului intermediată de Rusia.

Ca parte a acordului, Armenia a cedat zone de teritoriu pe care le controlase de zeci de ani, iar Moscova a desfăşurat aproximativ 2.000 de soldaţi ruşi de menţinere a păcii pentru a supraveghea fragilul armistiţiu. În timpul discuţiilor mediate de Europa de la Bruxelles, în mai şi aprilie, preşedintele azer Ilham Aliev şi prim-ministrul armean Nikol Pashinian au convenit să "avanseze discuţiile" cu privire la un viitor tratat de pace.

Premierul Nikol Pashinian a vorbit la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul de stat american Antony Blinken, care şi-au exprimat regretul faţă de agresiunea de la Baku. În timpul acestor discuţii, Pashinian a spus că speră într-un "răspuns adecvat din partea comunităţii internaţionale" în faţa "agresiunii" Azerbaidjanului.