Consiliile locale din Marea Britanie calcă în picioare democraţia pentru ţintele Net zero

Milioane de contribuabili din Marea Britanie au fost angajaţi, fără voia lor, într-o "cursă accelerată" pentru atingerea ţintelor Net zero, după cum scrie cotidianul The Telegraph.

De parcă orizontul 2050 nu era de ajuns, cel puţin 160 de consilii locale "au semnat promisiuni nedemocratice pentru a depăşi obiectivele guvernului".

Într-un studiu realizat de organizaţiile neguvernamentale Together şi Climate Debate UK sunt prezentate consiliile locale implicate, care administrează cea mai mare parte a regiunilor din partea centrală şi de sud a Angliei.

Autorii studiului subliniază că "angajamentele nu sunt doar nedemocratice, ci antidemocratice", în condiţiile în care "principiile şi obiectivele promisiunilor nu au fost dezbătute în public, iar publicului nu i s-a cerut consimţământul".

În cursa pentru atingerea unor obiective cât mai "ambiţioase", consiliile locale au adoptat măsuri precum închiderea unor străzi pentru trafic, taxarea accesului auto în centrul oraşelor sau eliminarea parcărilor.

După cum mai arată The Telegraph, organizaţia UK100, care se descrie drept "o reţea de lideri locali foarte ambiţioşi pentru comunităţi mai curate şi mai puternice", plăteşte consultanţi politici care să ajute consiliile locale să-şi atingă obiectivele climatice.

În prezent există 110 consilii locale din Marea Britanie care au aderat la UK100. Acestea proclamă că "în calitate de lideri locali din Marea Britanie, ne recunoaştem responsabilitatea de a aborda urgenţa climatică şi de a lua măsuri îndrăzneţe pentru a ajunge la un nivel Net zero".

Membrii mai subliniază că vor "accelera realizarea de acţiuni locale privind clima" şi "vom face tot ce ne stă în putere şi influenţă" pentru a "reduce rapid emisiile de gaze cu efect de seră", după cum mai arată cotidianul britanic.

Interesant este că aproape 60% dintre consiliile locale membre ale UK100 sunt conduse de laburişti sau o coaliţie din care fac parte laburişti, adică de partidul care se declară cel mai îngrijorat de dreptatea socială, adept al egalităţii, al social-democraţiei, luptător pentru drepturile celor mulţi. Tocmai aceşti "mulţi" vor fi cei mai loviţi de măsurile iresponsabile adoptate în numele opririi schimbărilor climatice.

The Telegraph mai subliniază un aspect deosebit de îngrijorător: deşi îşi desfăşoară activitatea în cadrul consiliilor locale, UK100 nu publică lista finanţatorilor şi spune că sunt "diverse organizaţii care acordă subvenţii" .

Anterior, organizaţia a informat că a primit finanţări de la asociaţia filantropică a miliardarului Christopher Hohn, care a mai finanţat şi organizaţia ecologistă extremistă Extinction Rebellion.

Raportul de la Climate Debate citat de publicaţia britanică mai arată că "organizaţiile societăţii civile susţinute de miliardari încearcă din ce în ce mai mult să influenţeze agendele politice ale autorităţilor locale".

"Consiliile locale laburiste sunt printre cele mai dornice să refuze familiilor muncitoare şi mai sărace libertatea de a folosi transportul privat. Aceştia sunt chiar oamenii pentru care laburiştii pretind că luptă, dar, în loc să-i întrebe pe localnici dacă doresc aceste politici draconice, consiliile laburiste îi servesc în schimb pe cei mai bogaţi oameni din lume", a subliniat Ben Pile, de la Climate Debate, pentru The Telegraph.

În condiţiile în care politicile pentru atingerea ţintelor Net zero vor avea un efect major asupra vieţii oamenilor, în special a celor cu o condiţie materială dificilă, Ben Pile a mai accentuat faptul că "există puţine dovezi despre existenţa unui sprijin sau acord public în privinţa agendei ecologice a autorităţilor locale".

Cum rămâne, atunci, cu principiile democraţiei? Sunt vorbe goale, desigur, după cum o arată şi evoluţia situaţiei din Uniunea Europeană, unde deciziile se iau mai ales la nivelul Comisiei Europene, iar apoi sunt impuse autorităţilor centrale şi locale din ţările membre, care le acceptă şi le justifică în faţa "alegătorilor" prin fondurile primite.

Speranţa este foarte redusă şi în ceea priveşte partidele etichetate drept "extremiste" sau "populiste" de către autorităţile europene, care se aliniază foarte rapid "directivelor" odată ajunse în fruntea guvernelor, aşa cum a demonstrat inclusiv "luptătoarea" Giorgia Meloni în Italia.

Majoritatea consiliilor locale care fac parte din UK100, respectiv 65 din 110, fac parte din din organizaţia globală Global Convenant of Mayors for Climate and Energy (Convenţia Globală a Primarilor pentru Climă şi Energie).

Un purtător de cuvânt al Convenţiei a precizat că "suntem mândri să lucrăm cu primarii aleşi şi cu liderii oraşelor din întreaga lume, care sunt uniţi în ambiţia lor de a lupta împotriva impactului devastator al schimbărilor climatice", însă "consiliile nu sunt obligate să adopte măsuri, campanii sau politici specifice pentru a atinge nivelul zero net, iar angajamentele şi obiectivele nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic".

Atunci cum se explică elanul zelos al unui număr tot mai mare de autorităţi locale de a face viaţa imposibilă pentru tot mai mulţi oameni? Sunt "stimulate" financiar de tot felul de donatori anonimi sau o fac doar pentru buline roşii pe carnetele de luptători cu merite deosebite împotriva schimbărilor climatice?

"Având în vedere valurile de căldură fatale, incendiile de pădure, inundaţiile şi epidemiile care au cuprins întreaga lume, nu a fost niciodată mai clară importanţa măsurilor pentru a reduce emisiile de carbon şi a ne salva planeta", a mai subliniat purtătorul de cuvânt al Convenţiei Globale a Primarilor pentru Climă şi Energie.

Incendii de pădure?

Numărul lor şi suprafaţa globală afectată au scăzut puternic în ultimele două decenii, conform unui articol recent din Wall Street Journal, unde sunt prezentate date de la NASA. Multe dintre incendiile din vara trecută, din Canada până în Grecia, au fost prezentate iniţial în culori apocaliptice, pentru ca informaţiile ulterioare, care arătau că multe au fost aprinse intenţionat, să nu mai primească atenţia cuvenită în presă.

Calotele glaciare?

Date şi studii recente contrazic şi naraţiunea topirii accelerate a calotelor de gheaţă din Arctica şi Antarctica. În articolul "Time Trend of the Arctic Sea Ice Extent", publicat în revista "Science of Climate Change" sub semnătura cercetătorului danez Allan Astrup Jensen, de la Nordic Institute of Product Sustainability, Environmental Chemistry and Toxicology, se arată că "nu a fost observat niciun declin semnificativ din 2007".

Cercetătorul danez subliniază că suprafaţa de gheaţă prezintă variaţii anuale şi a scăzut considerabil între 1997 şi 2007, însă tendinţa de scădere a fost minimă înainte de această perioadă, iar din 2007 până în 2023 "tendinţa de scădere a fost, de asemenea, aproximativ zero".

Mai mult, "datele arată că nu există o corelaţie aparentă între variaţia calotei de gheaţă din Arctica şi din Antarctica şi creşterea treptată a concentraţiilor de CO2 în atmosferă, după cum susţin NSIDC (National Snow and Ice Data Center), IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) şi alţii".

Dar toate acestea nu contează pentru consiliile locale şi nici pentru autorităţile centrale, care sunt gata să "bifeze" toate recomandările din manualele de terorizare a populaţiei.

Agenda verde trebuie urmărită cu orice preţ şi va provoca tot mai mult rezistenţă din partea cetăţenilor, a căror disperare va creşte odată cu realizarea faptului că votul lor nu contează chiar deloc, iar "democraţia" care li se "flutură" în faţă de autorităţi nu este decât o acoperire pentru porniri autoritare şi dictatoriale demne de cele mai negre perioade ale istoriei.